ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.12.2010

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6537/2010

HOTĂRÂRE
03.12.2010
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6537/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului

civil de față;

Judecata în primă

instanță

Prin sentința civilă nr. 304 din 18

iunie 2009 Tribunalul Arad, secția civilă, a admis în parte acțiunea formulată de

reclamanta D.O.F. astfel cum a fost precizată, împotriva pârâților Municipiul Arad

prin Primar și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului; a dispus modificarea

art. l din dispoziția din 23 mai 2007 emisă de pârâtul Municipiul Arad, în sensul

restituirii în natură a suprafeței de 2.357 mp în loc de 2.750 mp; a dispus rectificarea

suprafeței de teren înscrisă în CF nedefinitivă Arad; a obligat pe pârâta Autoritatea

pentru Valorificarea Activelor Statului să emită decizie prin care să constate că

reclamanta are dreptul la măsuri reparatorii constând în despăgubiri pentru imobilul

teren în suprafață de 2.709 mp înscris în CF Arad, amplasat în incinta SC C. SA

și a respins acțiunea față de pârâta SC C. SA

Prin încheierea

din Camera de consiliu din 24 septembrie 2009 aceeași instanță a dispus îndreptarea

erorii materiale strecurate în dispozitiv, în sensul că acesta privește imobilul

teren în suprafață de 2709 mp înscris în CF Arad, amplasat în incinta SC C. SA

Pentru a hotărî

astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Prin notificarea

depusă la 20 februarie 2001, reclamanta a solicitat restituirea în natură a unui

teren în suprafață de 9012 mp înscris în CF Arad, proprietatea autorului său, C.M..

Imobilul a fost

preluat cu titlu de naționalizare de către Statul Român de la antecesorul reclamantei,

care figura ca unic proprietar la 17 decembrie 1979 și ulterior a fost transmis

în administrarea operativă a SC C. SA conform încheierilor.

Pe baza raportului

de expertiză efectuat în cauză s-a stabilit că suprafața totală de teren înscrisă

în CF Arad este de 8.989 mp, că suprafața de teren afectată de magistrala de termoficare

este de 3.923 mp, că suprafața de 270 mp este amplasată în incinta SC C. SA și că

diferența de 2.357 mp este amplasată în parcela înscrisă în CF nedefinitivă Arad.

În ceea ce privește

suprafața de 2.709 mp amplasată în incinta SC C. SA s-a reținut că are o valoare

de circulație de 650.160 RON și că este ocupată de construcții și amenajări care

sunt utilizate de pârâtă, astfel încât, față de dispozițiile art. 10 alin. (5) Legea

nr. 10/2001, restituirea în natură nu este posibilă.

Instanța a înlăturat

apărarea pârâtei Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, reținând că

în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 21 alin. (1) și (2) Legea nr. 10/2001,

întrucât pârâta SC C. SA are în acționariatul său la ora actuală pe statul român

reprezentat prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, cu o participație

de capital de 6,46% potrivit certificatului constatator din 2008 emis de Oficiul

Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad.

În urma finalizării

lucrărilor desfășurate în baza H.G. nr. 894/1991 s-a eliberat certificatul de atestare

a dreptului de proprietate din 5 mai 2003.

Raportat la acest

moment, capitalul social al statului s-a majorat cu contravaloarea terenului greșit,

ajungând la 11,62% iar ulterior, ca urmare a unei alte majorări a ajuns la 14,18%.

Oricum, valoarea

de participație a statului este sub valoarea terenului, având în vedere valoarea

unei acțiuni care este de 2,5 RON, iar valoarea cotei de participație a statului

fiind de 376.270 RON, corespunzătoare unei cote de 14,8% și, respectiv de 157.270

RON, corespunzătoare unei cote de 6,46%.

În raport de cele

reținute, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Statul Român prin

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului București este nefondată, în

cauză fiind incidente dispozițiile art. 29 Legea nr. 10/2001.

Judecata în apel

Prin decizia civilă

nr. 332 din 21 decembrie 2009, Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, a respins

apelul declarat de pârâta

Autoritatea pentru

Valorificarea Activelor Statului împotriva sentinței.

Pentru a decide

astfel, curtea de apel a reținut aceeași situație de fapt și de drept ca și prima

instanță.

Astfel, a reținut

că suprafața de 2.709 mp este amplasată în incinta SC C. SA și este necesară pârâtei

pentru desfășurarea activității, fiind afectată de construcții și alte amenajări

ceea ce atrage incidența art. 10 alin. (5) Legea nr. 10/2001.

Așa cum rezultă

din certificatul constatator din 21 aprilie 2008 emis de Oficiul Registrului

Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad, pârâta SC C. SA are ca acționar statul român

reprezentat prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului București,

iar în urma modificărilor aduse actului constitutiv și eliberării certificatului

de atestare a dreptului de proprietate din 5 mai 2003, capitalul social al statului

reprezentat prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului s-a majorat

cu contravaloarea trenului ajungând la 11,62 %, iar ulterior la 14,18 %.

În mod corect

a reținut prima instanță că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 29 Legea

nr. 10/2001, care prevăd că pentru imobilele evidențiate în patrimoniul unor societăți

comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 21 alin. (1) și (2),

persoanele îndreptățite au dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale privind

regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente.

Potrivit Normelor

metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 aprobate prin H.G. nr. 250/2007,

prevederile alin. (1) și (2) ale art. 29 vizează stabilirea regimului juridic al

reparațiilor pentru cazul imobilelor care sunt situate în intravilanul localităților,

aflate în patrimoniul societăților comerciale care sunt privatizate integral sau

într-o proporție care nu permite aplicarea art. 21 din lege.

În cauză, valoarea

imobilului revendicat este mai mare decât valoarea participațiilor statului astfel

încât nu sunt incidente dispozițiile art. 21 din lege.

Judecata în recurs

Împotriva deciziei

a declarat recurs pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, invocând

în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ..

În motivarea cererii,

recurenta a susținut următoarele: În mod greșit ambele instanțe au reținut aplicabilitatea

art. 29 din Legea nr. 10/2001, deoarece SC C. SA Arad nu este o societate comercială

privatizată integral, statul prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor

Statului fiind acționar cu un procent de 6,458% din capitalul social.

Modul de calcul

al valorii imobilului în raport de cota de capital social deținută de Autoritatea

pentru Valorificarea Activelor Statului este greșit și nelegal, iar instanța de

apel nu arată motivarea deciziei prin ce probe legale s-a stabilit valoarea participației

statului, comparativ cu valoarea terenului.

Astfel, valoarea

cotei de participație a Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului de 14,18%

din capitalul social nu a fost calculată și stabilită legal, deoarece nu a fost

luată în considerare valoarea nominală a unei acțiuni de 2,5 RON, care reflectă

valoarea contabilă a imobilelor din patrimoniul societății comerciale și nu valoarea

de circulație pe piață a imobilelor din patrimoniul societății comerciale.

Pe de altă parte,

suma de 650.160 RON reflectă valoarea de piață a imobilului-teren așa cum a fost

stabilită de expert și nu valoarea contabilă, în raport de care ar fi trebuit determinată

și comparată cu suma ce rezultă din procentul de 14,18% din capitalul social.

Instanțele aveau

obligația să stabilească pe bază de acte contabile valoarea imobilului revendicat

și să determine valoarea cotei neprivatizate, iar în funcție de aceasta să determine

dacă sunt incinte în cauză dispozițiile art. 29 Legea nr. 10/2001.

În opinia recurentei,

în cauză sunt incidente în realitate prevederile art. 21 Legea nr. 10/2001 și, în

situația imposibilității legale de restituire în natură a imobilului revendicat,

obligația de propunere a măsurilor reparatorii în echivalent revine numai SC C.

SA

Pe de altă parte,

recurenta mai susține că nu putea fi obligată să emită dispoziție, deoarece ea nu

a fost notificată legal, astfel încât nu se poate reține un refuz nejustificat de

a răspunde la notificare.

Recurenta solicită

admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei, admiterea apelului, schimbarea

în tot a sentinței, admiterea excepțiilor invocate de ea și pe fond, respingerea

acțiunii ca netemeinică și nelegală față de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor

Statului.

Intimata SC

și arătând, în esență, că ea nu este privatizată integral, dar că valoarea participației

statului este mult mai mică decât valoarea imobilului revendicat.

Intimatul Municipiul

Arad prin primar a depus, la rândul său, întâmpinare, solicitând respingerea recursului

ca nefondat.

Recursul este

fondat și va admis pentru următoarele considerente:

Reclamanta s-a

adresat instanței pentru a i se recunoaște dreptul la restituirea în natură sau

la măsuri reparatorii în echivalent pentru o suprafață de 6.362 mp.

Din aceasta, pentru

o suprafață de 2.709 mp s-a stabilit de către prima instanță că nu poate fi restituită

în natură, deoarece este amplasată în incinta pârâtei SC C. SA. și este ocupată

de construcții și alte amenajări necesare desfășurării activității pârâtei.

Reclamanta nu

a declarat apel, iar în această primă cale de atac s-a dedus judecății chestiunea

litigioasă a stabilirii entității care are obligația să emită dispoziție cu propunere

de masuri reparatorii exclusiv pentru suprafața de 2.709 mp.

Pentru legala

dezlegare a acestei chestiuni litigioase, curtea de apel era obligată să stabilească

dacă în soluționarea notificării erau incidente dispozițiile art. 21 și, respectiv,

art. 26 ale Legii nr. 10/2001 sau cele ale art. 29 (fost 27) din aceeași lege.

Conform art. 21

alin. (2) imobilele preluate în mod abuziv indiferent de destinație, care sunt deținute

la data intrării în vigoare a legii de o regie autonomă, o societate sau o companie

națională, o societate comercială la care statul (...) este acționar sau asociat

majoritar (...) vor fi restituite persoanei îndreptățite, în natură.

Alin.2 al aceluiași

articol prevede că alin. (1) se aplică și în cazul în care statul ori o autoritate

publică centrală sau locală (...) este acționar sau asociat minoritar, dacă valoarea

părților sociale deținute este mai mare sau egală cu valoarea corespunzătoare a

imobilului a cărui restituire în natură este cerută.

Art.29 se aplică

în cazul imobilelor evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate,

altele decât cele prevăzute la art. 21 alin. (1) și (2), caz în care măsurile se

dispun de instituția publică care efectuează sau după caz a efectuat privatizarea.

În speță, s-a

reținut că suprafața de 2.709 mp este deținută de SC C. SA., care nu este integral

privatizată, aspect necontestat de niciuna din părțile litigante.

Ceea ce se contestă

este proporția dintre valoarea capitalului social de stat și valoarea imobilului

a cărui restituire se cere.

Tribunalul nu

a clarificat situația de fapt sub acest aspect, propunând două procente ca reprezentând

cota de participație a statului prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor

Statului la capitalul social, de 14,18/% și, respectiv, de 6,46/% și conchizand

că, indiferent de situație, valoarea terenului notificat este mai mare.

Totodată a comparat

valoarea participației statului identificată în funcție de valoarea unei acțiuni

cu valoarea imobilului, determinată în funcție de prețul pieței.

Deși în apel pârâta

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a criticat soluția tribunalului

pe acest aspect, curtea de apel s-a limitat la a relua, în rezumat, aceleași considerente

ale primei instanțe.

În același timp,

a reținut că valoarea participației statului la capitalul social a crescut la un

moment dat cu valoarea terenului, pentru ca apoi să arate că valoarea terenului

este mai mare decât valoarea participației statului.

Aceasta reprezintă

o contradicție în termeni, pentru că, dacă o participație preexistentă se majorează

cu o valoarea nou înglobată - aceea a terenului - nu se poate ca valoarea rezultată

să fie mai mică decât cea adăugată, adică un termen al adunării să fie mai mare

decât rezultatul acesteia.

Menținând soluția

tribunalului, care s-a raportat la valoarea de piață a terenului, curtea de apel

a nesocotit, totodată, prevederile art. 21.7 din Normele metodologice de aplicare

a Legii nr. 10/2001 care arată că elementul de referință în verificarea aplicabilității

art. 21 îl reprezintă valoarea de înregistrare în activul patrimonial al unității

deținătoare de la data intrării în vigoare a legii.

Critica recurentei

pe acest aspect este fondată, dar primirea ei nu permite Înaltei Curți să facă ea

însăși verificările de fapt care incumbă instanțelor de fond și pe care curtea de

apel trebuia să le facă în virtutea caracterului devolutiv al apelului.

În schimb, Critica

potrivit căreia recurenta nu putea fi obligată să emită dispoziție, deoarece ea

nu a fost notificată legal, nu poate fi primită.

Dacă se va stabili

pe baza verificărilor impuse de art. 21, astfel cum este explicitat prin Norme,

că acest text coroborat cu art. 26 nu este aplicabil și că sunt incidente dispozițiile

art. 29 din lege, participarea în proces a Autorității pentru Valorificarea

Activelor Statului este suficientă pentru a se putea stabili în sarcina ei obligația

de a soluționa notificarea, efectul fiind echivalent cu cel al sesizării prin notificarea

însăși.

Pentru considerentele

anterior arătate, în baza art. 314, 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., Înalta Curte

va admite recursul, va casa decizia și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași

curte de apel.

Admite recursul

declarat de pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului împotriva

deciziei civile nr. 332 din 21 decembrie 2009 a Curții de Apel Timișoara.

Casează decizia atacată și trimite

cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

03 decembrie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-02-27
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 710/2014
propună acordarea de despăgubiri bănești pentru terenul în suprafață de 2.709 mp, amplasat în incinta societății comerciale pârâte, la valoarea stabilită de expert, de 65 euro/mp Pentru suprafața de teren de 3.923 mp, identificată de expert
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2575/2012
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin contestația la titlu înregistrată pe rolul Tribunalului Arad la data de 20 octombrie 2010, pârâtul Primarul Municipiului Arad în reprezentarea Municipiului Arad, a solicita
ÎCCJ 2010-11-24
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6292/2010
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin notificarea din 13 februarie 2002, M.R.M.I. A. a solicitat restituirea în natură a cotei de X părți indivize din imobilul situat în municipiul Arad, înscris în C.F. Arad, preluată în mod abu
ÎCCJ 2010-10-22
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5488/2010
Asupra recursurilor de față, constată: Prin sentința civilă nr. 170 din 02 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad, s-a dispus respingerea acțiunii formulate de reclamanții S.E. și S.A. în contradictoriu cu Statul Român, reprezentat de M
ÎCCJ 2007-06-12
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3009/2007
precum și dacă pe acest teren există construcții. Rejudecând cauza după a doua casare, Curtea de Apel Timișoara, prin sentința civilă nr. 79 din 20 martie 2007, a admis acțiunea formulată de D.D.. A anulat în parte certificatul de atestare
Sursă