ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4766/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamanții au

solicitat anularea deciziei nr. 28 din 12 octombrie 2010 emisă de Camera de

Conturi Mehedinți.

La data de 1 martie 2011,

Primăria comunei T. a formulat cerere de intervenție accesorie în favoarea reclamanților.

Prin sentința civilă

nr. 495 din 21 octombrie 2011 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ

și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanții G.S., T.D., T.V., T.I., G.I.,

M.I., N.I., T.V.A., I.L., B.M., V.I., C.C.D., M.V., C.I., S.A., H.I., S.A.A., C.M.,

C.M.A., T.L., I.C., F.F., R.M., N.L., C.M., G.A., O.G., B.M.A., B.D., C.D., S.M.

în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, Camera de Conturi Mehedinți,

ca fiind promovată de persoane fără calitate procesual activă și a respins cererea

de intervenție formulată de Primăria Comunei T., în interesul reclamanților, ca

nefondată.

Pentru a pronunța această

soluție instanța de fond a reținut că din actele de control, inclusiv decizia contestată

rezultă că misiunea de audit financiar s-a efectuat la Unitatea Administrativ Teritorială

comuna T.

Având în vedere calitatea

reclamanților de angajați ai autorității publice verificate, fără a acționa în numele

autorității publice, precum și scopul activității de audit și adresabilitatea acestui

control, instanța reține că reclamanții nu sunt entitatea verificată în condițiile

prevederilor legale, în condițiile în care Primarul comunei T. nu a înțeles să atace

această decizie, iar angajații autorității publice nu au mandat de reprezentare

a entității verificate.

Cu privire la cererea

de intervenție accesorie în favoarea reclamanților formulată de Primăria comunei

Tâmna, instanța de fond a reținut că prin introducerea acestei cereri nu li se poate

transfera reclamanților îndreptățirea legală de a contesta decizia nr. 28/2010.

Poziția procesuală a intervenientului accesoriu este subordonată poziției procesuale

a reclamanților. În acest sens, instanța a respins cererea de intervenție, ca nefondată.

Împotriva hotărârii instanței

de fond reclamanții G.S., T.D., T.V., T.I., G.I., M.I., N.I., T.V.A., I.L., B.M.,

V.I., C.C.D., M.V., C.I., S.A., H.I., S.A.A., C.M., C.M.A., T.L., I.C., F.F., R.M.,

N.L., C.M., G.A., O.G., B.M.A., B.D., C.D., S.M. au declarat recurs.

Înainte de a analiza motivele

de recurs invocate în cauză, Înalta Curte, examinând cu prioritate, în conformitate

cu dispozițiile art. 137 din C. proc. civ., excepția necompetenței materiale invocată,

din oficiu, constată că hotărârea recurată a fost pronunțată de o instanță necompetentă,

astfel că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 3 din C. proc. civ.,

motiv pentru care va admite recursul, iar în temeiul dispozițiilor art. 312

alin. (6) va casa sentința atacată și va trimite cauza spre competentă soluționare

la Tribunalul Mehedinți, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a ajunge la această

soluție, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate:

Contenciosul administrativ

este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca

fiind activitatea de soluționare, de către instanțele de contencios administrativ

competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puțin una dintre părți

este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea,

după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluționarea

în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare

la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care

reglementează obiectul acțiunii judiciare.

Actul administrativ este

actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică

în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând

sau stingând raporturi juridice.

Competența materială a

instanței de contencios administrativ și fiscal este reglementată de dispozițiile

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora „Litigiile privind actele

administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum

și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii

ale acestora de până la 500.000 de RON se soluționează în fond de către tribunalele

administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate

de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite,

contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000

de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal

ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”.

Deci, art. 10 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004, reglementează competența materială a instanței de contencios

administrativ și fiscal, prin derogare de la prevederile C. proc. civ. în raport

cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul

actului administrativ contestat.

În cauza de față se contestă

o decizie emisă de o structură județeană a Curții de Conturi ca autoritate publică

județeană. Deci competența de soluționare a litigiului în primă instanță aparține

tribunalului.

Prin urmare, pentru considerentele

arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 304 pct. 3 și art. 312 alin.

(6) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată

și pe cale de consecință va trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul

Mehedinți, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de G.S., T.D., T.V., T.I., G.I., M.I., N.I., T.V.A., I.L., B.M., V.I., C.C.D., M.V.,

C.I., S.A., H.I., S.A.A., C.M., C.M.A., T.L., I.C., F.F., R.M., N.L., C.M., G.A.,

O.G., B.M.A., B.D., C.D., S.M. împotriva sentinței nr. 495 din 21 octombrie 2011

a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată

și trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Mehedinți, secția contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 14 noiembrie

2012.