ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5626/2010

Asupra cauzei

de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la

data de 14 noiembrie 2008, pe rolul Tribunalului Dolj, secția conflicte de

muncă și asigurări sociale, contestatorul G.D. a chemat în judecată intimata

Casa Județeană de Pensii Dolj, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va

pronunța să dispună revizuirea drepturilor de pensie prin recalcularea acesteia

cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare înscrise în anexa

adeverinței din 10 iunie 2008, emisă de SC I. SA Craiova și obligarea intimatei

la plata diferențelor de drepturi între cele cuvenite ca urmare a revizuirii și

cele efectiv încasate începând cu 01 decembrie 2005.

În fapt a arătat

că a fost pensionat pentru limită de vârstă și a beneficiat de recalcularea pensiei

în baza Legii nr. 19/2000.

Prin sentința

civilă nr. 302 din 28 ianuarie 2008, Tribunalul Dolj a admis acțiunea privind pe

contestatorul G.D. în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii Dolj,

a obligat intimata să recalculeze drepturile de pensie ce se cuvin reclamantului,

cu luarea în calcul a adeverinței din 10 iunie 2008 emisă de SC I. SA Craiova. A

fost obligată intimata să plătească contestatorului 100 RON cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:

Din copia adeverinței

din 10 iunie 2008, emisă de SC I. SA Craiova, rezultă că contestatorul a fost angajatul

societății emitente a adeverinței și a beneficiat de venituri suplimentare și adaosuri

cu caracter permanent.

În perioada menționată

societatea a achitat contribuția pentru asigurările sociale.

În aceste condiții,

instanța a constatat că valorificarea acestei adeverințe, în temeiul art. 7

alin. (3) din O.U.G. nr. 4/2005 este în concordantă cu principiile instituite prin

Legea nr. 19/2000.

Împotriva acestei

sentințe, în termen legal și motivat, a declarat recurs intimata Casa Județeană

de Pensii Dolj.

În motivarea recursului

s-a arătat că adeverința din 10 iunie 2008 are menționat acordul global de care

a beneficiat contestatoarea care, în conformitate cu anexa O.U.G. nr. 4/2005, nu

se are în vedere la recalcularea pensiei, arătându-se că nu sunt luate în calcul

la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul

a pensiilor conform legislației anterioare datei de 01 aprilie 2001 formele de retribuire

în acord sau cu bucata în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.

Curtea de apel

a reținut următoarele:

Potrivit adeverinței

din 10 iunie 2008 emisă de SC I. SA Craiova, în perioada lucrată în cadrul acestei

unități, contestatoarea a beneficiat în afara drepturilor salariale menționate în

carnetul de muncă, de adaosuri (diferențe de manoperă) adaosuri cu caracter permanent

și care s-au acordat în funcție de manopera repartizată (suma globală)pe lucrare

(pentru colectivul elaborator).

Art. 164 din

Legea nr. 19/2000 precizează că la determinarea punctajelor anuale până la intrarea

în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în

conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. Alin. (1)

al art. 164 a instituit regula potrivit căreia, baza de calcul a punctajului anual

este reprezentată de salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.

De la această

regulă, legiuitorul a instituit 2 excepții la alin. (2) și (3) ale art. 164.

Rezultă în mod

evident că recalcularea pensiilor trebuie să se realizeze sub aspectul calculului

punctajelor anuale potrivit dispozițiilor art. 164 din Legea nr. 19/2000, iar anexa

la O.U.G. nr. 4/2005 nu reprezintă decât o detaliere a categoriilor de venituri

enunțate în art. 164 din lege.

Constatând astfel

că instanța de fond a făcut o aplicare greșită a legii, în temeiul dispozițiilor

art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea de apel, prin decizia

civilă nr. 3550 din 29 mai 2009, a admis recursul, a modificat sentința și a respins

acțiunea.

Împotriva deciziei

numitul G.D. a formulat cerere de revizuire susținând că soluția pronunțată de Curtea

de Apel Craiova este contradictorie cu decizii acestei instanțe, pronunțate în spețe

similare, având același obiect.

Astfel, se consideră

că există peste 170 de decizii contradictorii în dosare în care personalului din

cadrul SC I. SA Craiova le-au fost admise recursurile, încălcându-se art. 1 din

Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Analizând cererea

de revizuire prin prisma dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că aceasta nu poate fi primită pentru considerentele

ce succed:

Pentru a fi aplicabile

dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este necesar ca hotărârea să conțină

elemente caracteristice pentru existența autorității de lucru judecată, și anume:

identitatea de părți, de obiect și cauză.

Prin sintagma

„una și aceeași pricină” se înțelege întrunirea condițiilor triplei identități -

de obiect, cauză și părți cu privire la două cereri de chemare în judecată, astfel

încât soluționarea celei de-a doua cereri să aducă atingere puterii de lucru judecată

a celei dintâi. Textul de lege nu este aplicabil dacă prin două hotărâri s-au soluționat

cereri de chemare în judecată diferite - între părți diferite și în alte cauze,

ce vizează litigii dintre alte persoane fizice și societate pârâtă, nu între revizuient

și această societate.

Pentru aceste

considerente, se va respinge cererea de revizuire a deciziei civile 3550 din 29

mai 2009 a Curții de Apel Craiova, secția a-II-a civilă și pentru conflicte de muncă

și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea

de revizuire a deciziei civile nr. 3550 din 29 mai 2009 a Curții de Apel Craiova,

secția a-II-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, formulată

de revizuentul G.D.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

28 octombrie 2010.