ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.07.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1545/2011

HOTĂRÂRE
05.07.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1545/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta SC U. SA,

a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare

Fiscală – Comisia pentru Autorizarea Operatorilor de Produse Supuse Accizelor

Armonizate prin Autoritatea Națională a Vămilor anularea deciziei nr. 169 din 12

martie 2009 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală – CAOPSAA.

În

motivarea acțiunii se arată că, prin Decizia nr. 002 din 19 ianuarie 2009 a

fost revocată autorizația de antrepozit fiscal din 22 iunie 2007 pentru

producția de Biodisel, iar motivul acestei revocări l-a constituit nedepunerea

în termenul legal a situațiilor privind stocul de materii prime și produse

finite la începutul lunii, achizițiile de materii prime, cantitatea fabricată

în cursul lunii, stocul de produse finite și materii prime la sfârșitul lunii

de raportare și cantitatea de produse livrate, până la data de 15 a fiecărei luni pentru luna precedentă.

Curtea de

Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin

sentința civilă nr. 1782 din 20 aprilie 2010 a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantă.

Pentru a

pronunța această sentință, instanța a reținut că reclamanta nu a administrat

nicio probă din care să reiasă o altă situație de fapt sau de drept decât cea

reținută în cuprinsul actelor administrative atacate, mărginindu-se la a

critica deciziile emise de către organele fiscale sub aspectul

disproporționalității sancțiunii aplicate și referitor la faptul că nu s-a

produs nicio abatere de ordin tehnic în ceea ce privește antrepozitul fiscal,

în condițiile în care autorizația a fost revocată pentru încălcarea

dispozițiilor art. 197 din Legea nr. 571/2003, nu pentru considerente de ordin

tehnic.

Totodată,

Curtea reține că reclamanta nu a făcut vreo probă din care să reiasă că ar fi

transmis ulterior raportările solicitate de organele fiscale în vederea unei

eventuale reaprecieri a oportunității și temeiniciei măsurii revocării

autorizației de antrepozit fiscal.

Împotriva

acestei sentințe considerată nelegală și netemeinică a declarat recurs reclamanta,

pe care nu l-a motivat în termenul legal prevăzut de art. 303 alin. (1) și (2) C.

proc. civ.

Sub

acest aspect, Înalta Curte constată că: sentința recurată a fost comunicată

recurentei-reclamante la data de 5 iulie 2010, așa cum rezultă din dovada de

primire și procesul-verbal de predare (fila 75 la dosarul de fond);

recurenta-reclamantă a declarat recurs la data de 7 iulie 2010, conform

ștampilei poștei și, până la termenul de judecată de astăzi, 16 martie 2011, nu

au fost depuse motivele de recurs.

Or,

potrivit dispozițiilor art. 303 alin. (1) și (2) C. proc. civ.:

Art. 303.

- (1) Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul

termenului de recurs.

(2)

Termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii,

chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.”

Potrivit

dispozițiilor art. 306 alin. (1) teza întâi C. proc. civ.: „Recursul este nul

dacă nu a fost motivat în termenul legal”.

În raport cu

dispozițiile citate C. proc. civ., împrejurarea că recurenta-reclamantă nici

până la data de 16 martie 2011 nu a motivat recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de curtea de apel, ce i-a fost comunicată la data de 5

iulie 2010, este de natură a atrage sancțiunea nulității recursului.

În consecință, față

de cele mai sus arătate, în temeiul art. 303 alin. (1) cu referire la art. 306 alin.

(1) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de SC U. SA

împotriva sentinței civile nr. 1782 din 20 aprilie 2010 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Constată nul recursul

declarat de SC U. SA împotriva sentinței civile nr. 1782 din 20 aprilie 2010 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 16 martie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-06-01
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2745/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC O.S. SRL a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice - Comisia pentru Autorizarea Operatorilor de Produse Supuse Accizelor Armonizate
ÎCCJ 2015-11-27
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3815/2015
astfel că excepția inadmisibilității se impune a fi respinsă. Pe fondul cauzei, instanța a reținut următoarele: În esență, reclamanta a solicitat să i se recunoască dreptul de a i se restitui valoarea accizei aferente cantităților de biodie
ÎCCJ 2011-04-05
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2013/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei. Soluția primei instanțe Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 60/F din 29 martie 2
ÎCCJ 2013-10-01
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6445/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC V. SA prin administrator j
ÎCCJ 2011-03-08
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1369/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești la data de 26 martie 2010, reclamanta SC S.G. SA, a solicitat în contradictoriu cu Ministerul
Sursă