ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 312/2012

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.

Circumstanțele cauzei. Hotărârile judecătorești ce au generat conflictul

negativ de competență

1.1. Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr. 15091/245/2011, reclamanta SC A.B.

SA a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Agenția Domeniului Statului

București, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Comisia locală de

fond funciar T. obligarea pârâtei Agenția Domeniului Statului București la

predarea pe bază de protocol încheiat cu pârâta Comisia locală de fond funciar T.

a suprafeței de 5755,31 mp teren, situat în comuna T., obligarea pârâtei

Comisia locală de fond funciar T. la punerea sa în posesie cu suprafața

menționată, precum și obligarea Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

la rectificarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra

terenului în sensul scoaterii din certificat a suprafeței de incintă de 5755,31

mp teren aferentă incintei atelier mecanic, ferma T. și includerii suprafeței

de 5755,31 mp teren ce va fi predată conform capetelor de cerere anterioare.

1.2. Hotărârea

Judecătoriei Iași

Prin sentința nr. 13827

din 8 septembrie 2011, pronunțată de Judecătoria Iași, a fost admisă excepția

de necompetență materială și a fost declinată competența de soluționare a

cauzei în favoarea Curții de Apel Iași, avându-se în vedere, exclusiv, capătul

de cerere formulat în contradictoriu cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

Rurale, dispozițiile art. 3 pct. 1 lit. a) C. proc. civ. și art. 10 din Legea nr.

554/2004, potrivit cărora curțile de apel judecă in prima instanță procesele si

cererile în materie de contencios administrativ, care privesc acte

administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale.

1.3. Hotărârea Curții

de Apel Iași

Prin sentința nr. 359

din 21 noiembrie 2011 a Curții de Apel Iași a fost admisă excepția

necompetenței materiale și a acestei instanțe în ceea ce privește primele două

capete de cerere și a fost declinată competența de soluționare a cererilor

formulată de reclamanta SC A.B. SA, în contradictoriu cu pârâtele Agenția

Domeniului Statului București și Comisia locală de fond funciar T., în favoarea

Judecătoriei

Iași.

Curtea a constatat

intervenit un conflict negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei

Curți de Casație și Justiție, pentru a decide asupra acestuia.

Totodată, Curtea de

Apel Iași a disjuns și a suspendat, în baza art. 244 C. proc. civ., cererea

formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

Rurale până la soluționarea în mod irevocabil a cererilor formulate de

reclamanta SC A.B. SA în contradictoriu cu pârâtele: Agenția Domeniului

Statului București și Comisia locală de fond funciar T.

Pentru hotărî

astfel, această instanță a reținut că obiectul primelor două capete de cerere

îl reprezintă obligarea pârâtei Agenția Domeniului Statului București la

predarea pe bază de protocol încheiat cu pârâta Comisia locală de fond funciar T.

a suprafeței de 5755,31 mp teren, situat în comuna T., precum și obligarea

pârâtei Comisia locală de fond funciar T. la punerea sa în posesie cu suprafața

menționată.

Instanța

a reținut că primele două capete de cerere ale acțiunii introductive nu pot fi

sub nici o formă considerate ca cereri conexe sau incidentale celei de a treia

cereri, pentru a fi incidente dispozițiile art. 17 C. proc. civ., reținând că

obiectul cererii nu vizează nici una din ipotezele prevăzute de Legea

contenciosului administrativ ci, conturează în cauză un proces funciar de

competența în primă instanță a judecătoriei, în complet specializat de fond

funciar, conform dispozițiilor Legii nr. 18/1991 și a Legii nr. 247/2005, cu

modificările și completările ulterioare.

Fața de

considerentele arătate, instanța în baza art. 158 C. proc. civ., a declinat la

rândul său competența de soluționare a cererilor formulate de reclamanta SC A.B.

SA în contradictoriu cu pârâtele Agenția Domeniului Statului București și

Comisia locală de fond funciar T. în favoarea

Judecătoriei

Iași.

Curtea a

procedat la disjungerea și suspendarea în baza art. 244 C. proc. civ a cererii

formulate în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

Rurale, cerere care este de competența sa, până la soluționarea în mod

irevocabil a cererilor formulate de reclamanta SC A.B. SA în contradictoriu cu

pârâtele Agenția Domeniului Statului București și Comisia locală de fond

funciar T.

S-a mai

avut în vedere că prorogarea de competență nu poate să aibă loc împotriva

regulilor imperative de competență, precum și împrejurarea că de soluționarea

primelor două capete de cerere atârnă nemijlocit dezlegarea ce se va da în

prezenta cauză, acest capăt de cerere având ca premisă soluționarea favorabilă

a primelor două capete de cerere, vizând includerea in certificatul de atestare

a dreptului de proprietate asupra terenului a suprafeței de 5755,31 mp, teren

ce va fi predat conform capetelor de cerere anterioare.

2.

Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra conflictului de competență

ivit

Analizând conflictul

de competență cu care a fost legal  sesizată, în condițiile art. 20 și

următoarele din Codul de procedură civilă, Înalta Curte stabilește că

Judecătoria Iași este competentă să soluționeze cererea de față, respectiv

capetele de acțiune ce au rămas nedisjunse și care nu sunt formulate în contradictoriu

cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în considerarea celor

în continuare arătate.

Astfel cum rezultă

din cuprinsul cererii de chemare în judecată cu care a fost inițial investită

Judecătoria Iași de către reclamantă SC A.B. SA, s-a solicitat, în principal,

obligarea  pârâtei Agenția Domeniilor Statului București la predarea pe bază de

protocol de predare-primire încheiat cu Comisia locală de fond funciar T. a

suprafeței de 5755,31 m

2

teren situat în intravilanul comunei T. ca

și obligarea pârâtei Comisia locală de fond funciar din aceeași localitate la

punerea în posesie pentru suprafața de 1200 m

2

.

În raport de obiectul

acestor capete de cerere Înalta Curte apreciază că în mod corect Curtea de Apel

Iași a statuat că în cauză sunt incidente prevederile Legii nr. 18/1991 privind

fondul funciar, temei legal care a și fost de altfel indicat de către

reclamantă în cuprinsul acțiunii sale. O astfel de calificare a naturii

juridice a cauzei atrage în mod legal competența Judecătoriei Iași.

Și aceasta cu atât

mai mult cu cât, capătul de cerere distinct, vizând anularea parțială a certificatului

de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, cu privire la care

nu poate opera prorogarea legală de competență în sensul art. 17 C. proc. civ.,

neavând nici caracter accesoriu și nici incidental, a fost disjuns și reținut spre

competentă soluționare de către Curtea de Apel Iași.

Prin urmare, în

raport de cele învederate și în limitele arătate, în temeiul art. 20 alin. (5) C.

proc. civ., Înalta Curte apreciază că revine Judecătoriei Iași, competența

materială și teritorială de soluționare a cauzei dedusă judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC A.B. SA Iași și Ministerul

Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția Domeniilor Statului și Comisia

Locală de Fond Funciar T. în favoarea Judecătoriei Iași.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 24 ianuarie 2012.