ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1404/2013

Asupra cauzei de față, constată următoarele;

Prin sentința civilă nr. 27 din 20

noiembrie 2012, Curtea de Apel Oradea, secția

I

civilă,

a

stabilit competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Tribunalul Brașov,

în contradictoriu cu intimații S.A.G., I.I.N., Ș.M., P.C., C.A., P.A., C.E., B.M.,

C.G., R.P., B.B., M.S.Ș., D.C., Curtea de Apel Brașov, Ministerul Finanțelor Publice

București, Direcția Generală a Finanțelor Public Brașov și Ministerul Justiției

și Libertăților Cetățenești, în favoarea Tribunalului Bihor.

Prin sentința civilă nr. 547 din 28

mai 2012, Tribunalul Bihor,

a

admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a

cererii, în favoarea Judecătoriei Oradea.

S-a reținut că prin decizia nr. 5/2012,

Înalta Curte de Casație și Justiție, a admis recursul în interesul legii, statuând

că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 404

2

alin. (3) C.

proc. civ., instanța judecătorească competentă potrivit legii să soluționeze cererea

de întoarcere a executării silite prin restabilirea situației anterioare este instanța

de executare, respectiv judecătoria.

A apreciat că sunt incidente dispozițiile

privind întoarcerea executării silite, indiferent de modul cum s-a efectuat plata.

Prin sentința civilă nr. 13509 din 06

noiembrie 2012, Judecătoria Oradea,

a

admis excepția de necompetență teritorială, a declinat competența de soluționare

a cauzei, în favoarea Tribunalului Bihor, a constatat ivit conflictul negativ de

competență între Judecătoria Oradea și Tribunalul Bihor, a dispus sesizarea Curții

de Apel Oradea în vederea soluționării conflictului de competență.

S-a reținut că obiectul cauzei este un

litigiu de muncă, privind restituirea unor plăți salariale efectuate benevol, nu

prin procedura executării silite.

Prin decizia civilă nr. 628/2012, Curtea

de apel Oradea,

a dispus casarea

sentinței de fond, cu trimiterea cauzei spre rejudecare

Tribunalului Bihor a stabilit că obiectul

prezentei cauze nu îl reprezintă întoarcerea executării silite, întrucât nu a avut

loc vreo executare silită, ci obiectul cauzei îl reprezintă un litigiu de muncă,

privind restituirea txnor plăți salariale efectuate benevol.

Cu toate acestea, Tribunalul Bihor, încălcând

aceste prevederi legale a considerat că obiectul cauzei îl reprezintă întoarcerea

executării silite.

S-a apreciat că prezenta cauză reprezintă

un litigiu de muncă iar litigiile de muncă sunt încadrate în sfera de competență

a tribunalului, conform prevederilor art. 2, pct. 1 lit. c) C. proc. civ..

Soluționând conflictul negativ de competență

intervenit între cele două instanțe, Curtea a reținut următoarele; prin decizia

civilă nr. 628/2012, Curtea de Apel Oradea, a stabilit deja că, în speță, nu sunt

aplicabile dispozițiile art. 404

1

și art. 404

2

C. proc.

civ. referitoare la întoarcerea executării silite, ci dispozițiile art. 272 din

C. muncii, respectiv dispozițiile art. 283 alin. (1) lit. c) din C. muncii.

Ca urmare, stabilindu-se în mod irevocabil

prin decizia Curții de Apel Oradea obiectul prezentei cauze, respectiv litigiu de

muncă, s-a stabilit competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului

Bihor.

Împotriva sentinței civile nr. 27 din 20

noiembrie 2012 a Curții de Apel Oradea, secția

I

civilă, a formulat cerere de recurs la data de 03

ianuarie 2013, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor

Publice Bihor, prin care a invocat următoarele aspecte de pretinsă nelegalitate.

S-a susținut că hotărârea pronunțata este

nelegala, fiind dată cu aplicarea greșită a legii - art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. - respectiv art. 404

2

alin. (3) C. proc. civ.. Obiectul dosarului

îl constituie întoarcerea executării silite.

Niciodată reclamantul nu a promovat o acțiune

în pretenții (pentru a fi incidente alte prevederile legale care guvernează materia

competentei materiale a instanțelor de judecata). Mai mult decât atât, anterior

promovării acțiunii, pârâții erau în posesia unui titlu executoriu care, deși a

fost pus in executare în mod voluntar nu poate înlătura natura demersului angajatorului

de a se supune obligației statuate printr-un titlu executoriu.

S-a invocat Decizia nr. 5/2012 pronunțata

de Înalta Curte de Casație și justiție (în care recursul în interesul legii a fost

admis), în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 404

2

alin.

(3) C. proc. civ..

Având în vedere obiectul supus judecații

- întoarcerea executării silite - și raportat la prevederile art. 330

7

alin. (4) C. proc. civ. care prevede ca „dezlegarea data problemelor de drept judecate

este obligatorie pentru instanțe", s-a susținut că instanța competentă material

să soluționeze cauza este judecătoria și nu tribunalul.

Recursul este nefondat.

Prin decizia civilă nr. 628 din 20

februarie 2012, Curtea de apel Oradea,

a

dispus casarea sentinței de fond, cu trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului

Bihor.

Această instanță a stabilit cu această

ocazie că obiectul cauzei deduse judecății nu îl reprezintă întoarcerea executării

silite, întrucât nu a avut loc vreo executare silită, ci un litigiu de muncă, privind

restituirea unor plăți salariale efectuate benevol, pe temeiul dispozițiilor

art. 272, respectiv art. 283 alin. (1) lit. c) C. muncii.

Instanța anterioară a avut în vedere, cum

era și firesc, dispozițiile art. 315 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora dezlegarea

dată problemelor de drept de către instanța de recurs este obligatorie pentru judecătorii

fondului.

Cum cauza pendinte a fost deja încadrată

în categoria litigiilor de muncă, prin puterea unei hotărâri judecătorești irevocabile,

iar litigiile de muncă sunt încadrate în sfera de competență a tribunalului, conform

prevederilor art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc. civ., s-a apreciat corect că Tribunalului

Bihor are competența de a soluționa cauza în primă instanță.

Pentru toate aceste considerente de fapt

și de drept, Înalta Curte în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1), va

respinge recursul pârâtului, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat

de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice

Bihor împotriva sentinței nr. 27/PI din 20 noiembrie 2012 a Curții de Apel Oradea,

secția

I

civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 14 martie 2013.