ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 285/2013

Asupra cauzei civile de față constată următoarele: Prin cererea de intervenție în interes propriu, (disjunsă prin încheierea din 23 mai 2005 dată de Tribunalul Prahova în Dosarul nr. 387/2005, având ca obiect o acțiune în evacuare), astfel cum a fost precizată, reclamanta M.A., în nume propriu și în calitate de mandatară a surorilor sale M.N. și S.E., a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții Primăria municipiului Ploiești, SC D. SRL, Prefectura Județului Prahova și Statul Român să fie despăgubită cu suma de 3.000.000.000 ROL, reprezentând contravaloarea parterului imobilului situat în municipiul Ploiești, str. Bibescu Vodă, jud. Prahova, cu suma de 1.000.000.000 ROL, reprezentând contravaloarea apartamentului nr. 3 situat la etajul 3 al aceluiași imobil, suma de 5.000 dolari SUA, reprezentând contravaloarea unui ceas de aur, precum și daune cominatorii.

Ulterior, reclamantele au precizat că înțeleg să solicite obligarea pârâților la plata sumei de 9 miliarde ROL, reprezentând contravaloarea imobilului situat în municipiul Ploiești, str. Bibescu Vodă, jud. Prahova, precum și la plata de daune cominatorii și de daune morale. Prin sentința civilă nr. 6/ CC din 23 mai 2007, Curtea de Apel Ploiești a stabilit competența de soluționare a litigiului, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Prahova. Prin sentința civilă nr. 1293 din 12 octombrie 2007, Tribunalul Prahova a respins acțiunea precizată ca neîntemeiată. Curtea de Apel Ploiești, prin decizia civilă nr. 91 din 18 martie 2008, a menținut sentința tribunalului prin respingerea ca nefondat a apelului declarat de reclamante.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs reclamantele. Prin decizia nr. 5000 din 29 aprilie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală a respins, ca nefondat, recursul și le-a obligat pe recurentele reclamante la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli de judecată către intimata pârâtă SC D. SRL. Împotriva acestei decizii, la data de 29 mai 2012, M.A., în nume propriu și în calitate de mandatară a surorilor sale M.N. și S.E. a formulat cerere de revizuire, solicitând schimbarea în totalitate a deciziei din recurs și să se constate că potrivit deciziei nr. 8667 din 9 decembrie 2011 a Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, ele au calitatea de moștenitoare după defunctul A.G., zis D., care a decedat în închisoarea din Aiud, la data de 12 mai 1961. Au susținut că întrucât sunt moștenitoarele defunctului sus-menționat, în conformitate cu O.U.G.

nr. 214/1999 și Legea nr. 221/2009, sunt în drept să li se restituie imobilul situat în municipiul Ploiești, str. Bibescu Vodă, pe care numitul P.A.A., unic administrator al intimatei SC D. SRL, l-a obținut prin fals, uz de fals și fraudă. La termenul de judecată din 25 ianuarie 2013, Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra excepției inadmisibilității cererii de revizuire, pe care o va admite pentru următoarele considerente. Revizuirea oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătorești definitive numai în cazurile strict determinate de lege. Prin decizia civilă nr. 5000 din 29 aprilie 2009, a cărei revizuire se cere, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a respins, ca nefondat, recursul revizuentelor din dosarul de față.

Potrivit dispozițiilor art. 322 alin. (1) C. proc. civ., obiect al cererii de revizuire pot fi și hotărârile date de instanța de recurs, atunci când acestea evocă fondul. Evocarea fondului, ca expresie a uneia dintre condițiile prealabile de admisibilitate a cererii de revizuire, presupune, în esență, stabilirea unei alte situații de fapt decât cea care fusese reținută în etapele procesuale anterioare sau aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră pe deplin stabilite. Întrucât prin decizia nr. 5000 din 29 aprilie 2009 a Înaltei Curți nu a fost schimbată situația de fapt reținută și nici nu au fost aplicate alte dispoziții legale la împrejurările de fapt stabilite în fazele procesuale anterioare, recursul recurentelor reclamante fiind respins ca nefundat, nu se poate susține că, prin această hotărâre, instanța de recurs a evocat fondul litigiului în sensul art. 322 alin. (1) C. proc.

civ., împrejurare care conduce în mod inevitabil la soluția de respingere a cererii de revizuire ca inadmisibilă. Pe de altă parte, revizuirea este o cale de atac extraordinară, care poate fi exercitată cu respectarea unor condiții expres și limitativ prevăzute de art. 322 și următoarele C. proc. civ., iar cel care promovează o cerere, în temeiul textului de lege menționat, trebuie să formuleze critici care pot fi încadrate și se circumscriu prevederilor invocate. În plus, față de cele deja reținute (cu privire la neîndeplinirea cerinței premisă de evocare a fondului), din analizarea cererii de revizuire, se constată că revizuentele nu au formulat nicio critică susceptibilă de încadrare în dispozițiile art. 322 pct. 10 C. proc.

civ. și, prin urmare, cererea de revizuire este privită ca inadmisibilă și din această perspectivă. În ceea ce privește cererea privind amendarea revizuentei M.A. pentru introducerea cu rea credință a cererii de revizuire, formulată de intimata SC D. SRL, Înalta Curte constată că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 108 1 alin. (1) lit. a) C. proc. civ. pentru a dispune o asemenea măsură, întrucât formularea unei acțiuni și exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, cu respectarea condițiilor de exercițiu, nu au caracterul unor cereri vădit netemeinice, motiv pentru care o va respinge. În temeiul dispozițiilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ., instanța va dispune obligarea revizuentelor la 500 lei cheltuieli de judecată către intimata SC D. SRL.

PENTRU ACESTE

MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentele M.A., S.E. și M.N. împotriva deciziei nr. 5000 din 29 aprilie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală. Respinge ca neîntemeiată cererea intimatei pârâte SC D. SRL de aplicare a unei amenzi judiciare revizuentei M.A. Obligă pe revizuentele M.A., S.E. și M.N. la 500 lei cheltuieli de judecată către intimata pârâtă SC D. SRL. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 ianuarie 2013.