ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4442/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4442/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Tribunalul Timiș, prin
Sentința civilă nr. 162/ P din 7 martie 2008, a respins excepția prescripției
dreptului la acțiune al reclamanților și excepția inadmisibilității acțiunii,
invocate de pârâtă prin întâmpinarea depusă, a admis excepția lipsei calității
procesuale active în cauză a reclamantelor Primăria Municipiului Timișoara si a
Consiliului Local al Municipiului Timișoara, a admis în parte cererea
reclamantului Municipiul Timișoara, în sensul că a dispus rezilierea
contractului de Închiriere nr. 630 din 30 aprilie 1999 încheiat între părți și
evacuarea pârâtei SC T. SA Timișoara din imobilul situat în Timișoara, Bd-ul
Tinereții, totodată obligând pârâta SC T. SA Timișoara la plata sumei totale de
12.553 lei, reprezentând diferență chirie restantă pentru perioada 01 ianuarie 2001
- 28 februarie 2003 și penalități de întârziere, respingând cererea
reclamantului de acordare a majorărilor de întârziere în sumă de 61.223 lei.
Curtea
de Apel Timișoara, secția comercială, prin Decizia Civilă nr. 133/ A din 19
iunie 2008, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții Primăria
Municipiului Timișoara, Consiliul Local al Municipiului Timișoara și Municipiul
Timișoara reprezentat prin Primar împotriva Sentinței civile nr. 162/ P din 11
martie 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș și a admis apelul pârâtei SC T. SA
Timișoara, a schimbat în parte sentința instanței de fond, în sensul că a admis
excepția prescripției extinctive și a respins acțiunea introductivă ca
prescrisă, menținând restul dispozițiilor sentinței,
obligând reclamanții la plata către
pârâtă a sumei de 4.231.22 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate la
fond și apel.
Înalta Curte
de Casație si Justiție, secția comercială, prin Decizia nr. 2855 din 11
noiembrie 2009 a admis recursul declarat de reclamanții Primăria Municipiului
Timișoara, Consiliul Local al Municipiului Timișoara și Municipiul Timișoara
reprezentat prin Primar împotriva Deciziei nr. 133/ A din 19 iunie 2008
pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, pe care a casat-o si a trimis cauza
spre rejudecare aceleiași instanțe.
De
asemenea a respins cererea de intervenție în interesul pârâtei SC T. SA
Timișoara formulată de SC T. SA Timișoara.
Curtea
de Apel Timișoara, rejudecând cauza, după casare, prin Decizia civilă nr. 124/ COM
din 10 iunie 2010, a admis apelurile formulate de reclamanții Primăria
Municipiului Timișoara, Consiliul Local al Municipiului Timișoara și Municipiul
Timișoara reprezentat prin Primar si de pârâta SC T. SA Timișoara împotriva
Sentinței civile nr. 162/ P din 7 martie 2008 pronunțate de Tribunalul Timiș,
pe care a anulat-o ș a trimis cauza spre soluționare Judecătoriei Timișoara, ca
primă instanța.
Împotriva
deciziei Curții de Apel Timișoara, mai sus arătate, pârâta SC T. SA Timișoara a
declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate conform dispozițiilor art. 304
pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a
hotărârii atacate, cu consecința admiterii excepției lipsei calității
procesuale a intervenientei SC T. SA Timișoara.
Critica
formulată de recurenta-pârâta se fundamentează pe soluția Înaltei Curți de
Casație si Justiție, secția comercială, cuprinsă în Decizia nr. 2855 din 11
noiembrie 2009, prin care s-a dispus irevocabil pe fond, asupra cererii de
intervenție accesorie, formulate de SC T. SA Timișoara în interesul SC T. SA
Timișoara, în sensul respingerii acesteia, consecința acestei soluții fiind
pierderea de către intimata-intervenientă a calității procesuale în acest
litigiu.
În acest
context, recurenta-pârâtă susține că, intervenienta nu trebuia să mai fie
citată ca parte în litigiu în apel și că, în mod greșit, instanța de apel a
respins excepția lipsei calității procesuale a intervenientei în faza
procesuală a apelului, pe care, aceasta a invocat-o.
Intimata-intervenientă
SC T. SA Timișoara, prin notele scrise depuse la dosar, a invocat excepția
lipsei de interes a SC T. SA. Timișoara în promovarea recursului.
Analizând
recursul formulat, cu prioritate, conform dispozițiilor art. 137 alin. (1) C.
proc. civ., asupra excepției lipsei de interes a recurentei în promovarea căii
de atac, invocată de intimata-intervenientă SC T. SA Timișoara, constată că
aceasta este întemeiată, admițând-o ca atare, pentru considerentele ce urmează
a fi expuse în continuare.
Orice
demers în justiție, indiferent de forma, pe care acesta o îmbracă sau de partea
de la care provine, trebuie să se sprijine pe un interes.
Interesul
este, în mod unanim, calificat de doctrina și practica în materie ca fiind una
dintre condițiile esențiale pentru exercitarea acțiunii civile, statuându-se că
el trebuie să îndeplinească cumulativ, o serie de atribute, respectiv, acesta
trebuie să fie legitim, născut, actual, direct și personal.
Interesul
trebuie justificat de partea care formulează cereri în procesul civil, iar
lipsa interesului sau a uneia dintre cerințele acestuia se invoca pe cale de
excepție, în lipsa acestuia nejustificându-se scopul judecății, respectiv
profitul moral sau material pe care partea îl urmărește în judecată.
În prezenta
cauză, motivul de recurs invocat de recurenta-pârâtă SC T. SA Timișoara, pentru
care critică hotărârea instanței de apel, vizează participarea procesuală în
cauză a intimatei-interveniente accesorii SC T. SA Timișoara, în chiar
interesul său.
Întrucât,
dispozițiile art.49 alin. (1), art. 51 și art. 54 C. proc. civ. definesc
intervenția accesorie și stabilesc limitele acesteia, statuând că, în cazul
intervenției făcute în interesul uneia dintre părți, partea care intervine
poate face doar acele acte procedurale care nu sunt potrivnice interesului
aceluia în folosul căruia intervine, susținerile recurentei-pârâte, în sensul
respingerii excepției lipsei de interes în promovarea căii de atac, pentru
argumentul ca între părți ar exista interese contrarii, urmează a fi înlăturate
ca lipsite de pertinență.
Raportând
cele mai sus expuse la elementele concrete ale speței, respectiv, în
considerarea faptului că, prin Decizia civilă nr. 124/ COM din 10 iunie 2010,
Curtea de Apel Timișoara, a admis atât apelurile reclamanților Primăria
Municipiului Timișoara, Consiliul Local al Municipiului Timișoara si Municipiul
Timișoara reprezentat prin Primar, cât și apelul pârâtei SC T. SA Timișoara,
pronunțându-se asupra excepției necompetenței materiale a Tribunalului Timiș în
soluționarea cauzei, în raport de soluția cuprinsă în. Decizia nr. 32/2008 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție, secțiile unite, prin care a fost anulată Sentința
nr. 162/ P din 11 martie 2008 a Tribunalului Timiș și trimisă cauza spre
competentă soluționare Judecătoriei Timișoara ca primă instanța, recursul
pârâtei este în mod vădit lipsit de interes.
Rezultă
cu evidență din coroborarea celor mai sus expuse că, soluția ce urmează a se
pronunța în prezenta cauză, nu are nici o influență și nu produce nici un fel de
consecințe asupra fondului cauzei si nici asupra dreptului dedus judecații,
întrucât cauza va avea același parcurs, fondul urmând a fi rejudecat de o
instanță competentă, în speță de Judecătoria Timișoara.
Soluționarea
recursului de față nu ar profita recurentei-pârâte cu atât mai mult, cu cât
cererea de intervenție accesorie a fost formulată în interesul acesteia, iar o
astfel de cerere poate fi formulată și în fața primei instanțe.
În
consecință, excepția lipsei de interes este întemeiată și va fi admisă ca
atare, iar examinarea celorlalte critici din recurs fiind inutilă si lipsita de
interes juridic, recursul pârâtei urmând a fi respins conform art. 312 alin.
(1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Admite excepția
lipsei de interes a recurentei-pârâte SC T. SA Timișoara în promovarea căii de
atac a recursului.
Respinge
recursul declarat împotriva Deciziei civile nr. 124/ COM din 10 iunie 2010,
pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, ca fiind declarat de
o persoană lipsită de interes.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi, 16 decembrie 2010.