ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3669/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta C.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, anularea ordinului din 06 mai 2009, emis de către pârât, prin care s-a dispus încetarea contractului de management educațional încheiat cu reclamanta la data de 28 martie 2008, reintegrarea în funcția deținută și plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și recalculate, și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat în perioada cuprinsă între eliberarea și repunerea în funcție.

În fapt, reclamanta a arătat că la emiterea ordinului contestat s-au avut în vedere numai dispozițiile O.U.G. nr. 37/2009, ordonanță care a fost declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 1257 din 07 octombrie 2009, fără a fi invocată nerespectarea clauzelor contractuale, astfel că, în condițiile în care din fișa de evaluare pentru perioada 01 septembrie 2008 - 07 mai 2009 rezultă că a obținut 97 de puncte din punctajul maxim de 100 de puncte, ordinul apare ca fiind nelegal emis.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 3477 din 16 mai 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantei și, în consecință, a anulat ordinul din 06 mai 2009, emis de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a dispus reintegrarea reclamantei în funcția deținută și plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și recalculate, și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcționarul public aferente perioadei cuprinse între eliberarea și repunerea în funcție. Pentru a hotărî astfel, prima instanță, evocând Decizia Curții Constituționale nr. 1629 din 03 decembrie 2009, prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile art. I pct. 1 - 5 și 26, art. III, art. IV, art. V, art. VIII și Anexei nr. 1 din O.U.G.

nr. 105/2009, care a preluat dispozițiile O.U.G. nr. 37/2009, a reținut că actul normativ pe baza căruia a fost emis actul administrativ cu caracter individual atacat a fost abrogat, astfel temeiul juridic ce a stat la baza emiterii sale a dispărut, ceea ce determină nelegalitatea actului contestat. Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termenul legal, pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, solicitând modificarea acesteia în sensul respingerii cererii reclamantei ca nefondată, pentru motive încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 și 304¹ C. proc. civ.

În motivarea recursului, a susținut că actele normative declarate neconstituționale erau în vigoare la momentul adoptării actelor administrative contestate, ele producându-și efectele de plin drept numai pentru viitor și până la momentul prevăzut de art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, respectiv termenul de 45 de zile de la data publicării deciziei Curții Constituționale în M. Of. În aceste condiții, contractul intimatei a încetat de drept în temeiul O.U.G. nr. 37/2009, situație prevăzută printre cazurile de încetare prevăzute în contractul de management. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, cât și sub toate aspectele, în baza art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce urmează a fi expuse în continuare. Înalta Curte constată că ordinul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului din 06 mai 2009 a fost emis exclusiv ca urmare a intrării în vigoare a O.U.G. nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice. Prin Decizia nr. 1257 din 7 octombrie 2009, Curtea Constituțională, ca urmare a unei sesizări formulate conform art. 146 lit. a) din Constituție, a constatat că Legea pentru aprobarea O.U.G. nr. 37/2009 este neconstituțională, ca urmare a faptului că această ordonanță de urgență este lovită de un viciu de neconstituționalitate, întrucât a fost adoptată de Guvern cu încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit cărora „Ordonanțele de urgență (…) nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului (…)”.

Ordinul contestat a fost lipsit de orice fundament legal ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 1257/2009, prin care, în cadrul controlului a priori realizat pe calea obiecției de neconstituționalitate a legii de aprobare a acestei ordonanțe de urgență, s-a constatat neconstituționalitatea O.U.G. nr. 37/2009. Instanța de fond a reținut corect ca principal motiv de nelegalitate a actului administrativ contestat faptul că acesta a fost emis în temeiul unei ordonanțe de urgență în privința căreia Curtea Constituțională a statuat că este afectată de un viciu de neconstituționalitate. De cealaltă parte, autoritatea publică recurentă, emitenta actului administrativ anulat de instanța de fond, a susținut că decizia Curții Constituționale nu poate fi avută în vedere întrucât a fost pronunțată ulterior emiterii actului administrativ contestat și are putere numai pentru viitor.

Nu poate fi primită această susținere a recurentului-pârât, întrucât viciul de constituționalitate constatat cu privire la O.U.G. nr. 37/2009 afectează în egală măsură actele administrative emise în baza și pentru executarea acesteia, întrucât asemenea acte devin lipsite de temei legal și nu poate fi calificat drept legal un act juridic emis sau încheiat în baza unei dispoziții neconstituționale. Actele și măsurile adoptate în baza O.U.G. nr. 37/2009 sunt afectate de viciul de neconstituționalitate al ordonanței și, în consecință, corect au fost anulate de instanța de fond. Menținerea actelor administrative emise în baza acestui act normativ ar lipsi de finalitate controlul de constituționalitate, care nu se limitează la asanarea sistemului legislativ prin eliminarea prevederilor legale contrare Constituției, ci include protecția efectivă a drepturilor și libertăților fundamentate ale destinatarilor normelor declarate neconstituționale.

Pe de altă parte, examinând înscrisurile cauzei, Înalta Curte constată că intimata deținea, în baza ordinului din 03 martie 2008 al Ministrului Educației, Cercetării și Tineretului, funcția publică de conducere de inspector școlar general, funcție pe care a pierdut-o în urma aplicării O.U.G. nr. 37/2009. În lumina considerentelor Deciziilor nr. 413 și nr. 414/2010 ale Curții Constituționale care, exercitând controlul de constituționalitate asupra legii de modificare și completare a Legii nr. 188/1999, anterior promulgării, a reținut că începând cu data de 28 februarie 2010, reglementarea în vigoare cu privire la conducătorii serviciilor publice deconcentrate este cea anterioară modificărilor aduse prin O.U.G.

nr. 37/2009 și prin O.U.G. nr. 105/2009, acesta fiind un efect specific al pierderii legitimității constituționale a celor două ordonanțe de urgență menționate, față de situația de fapt descrisă anterior, măsura reintegrării intimatei în funcția publică corespunzătoare apare justă și legală. În aceste condiții, obligarea recurentului-pârât la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și recalculate, și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat intimata, aferente perioadei cuprinse între eliberarea și repunerea în funcție, apare ca justă și întemeiată, în condițiile în care, ca urmare a actelor nelegale emise de către recurent, intimata a suferit în mod concret un prejudiciu constând în drepturile salariale care i s-ar fi cuvenit în situația în care actul nelegal nu ar fi intervenit.

Pentru aceste considerente, apreciind că nu există motive de modificare a sentinței instanței de fond, în baza dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 312 alin (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul declarat în cauză ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul formulat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului împotriva sentinței civile nr. 3477 din 16 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 septembrie 2012.