ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5524/2013

Asupra cauzei de față constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 22 martie 2013 pe rolul Judecătoriei Slatina, BEJ V.C. a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitorilor R.I. și R.F., în temeiul Sentinței nr. 6103/2008 pronunțată de Judecătoria Slatina și a Deciziei nr. 73/2009 pronunțată de Tribunalul Olt, prin care debitorii au fost obligați la plata sumei de 2.000 RON cheltuieli de judecată. Prin Încheierea nr. 304 din 27 martie 2013, Judecătoria Slatina a respins, ca neîntemeiată, cererea, față de împrejurarea că cele două hotărâri judecătorești au fost desființate prin Decizia nr. 1040/2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova. Prin Decizia nr. 111 din 22 mai 2013, Tribunalul Olt, secția I civilă a anulat, ca netimbrat, apelul declarat de R.M.

împotriva Încheierii nr. 3404 din data de 27 martie 2013 a Judecătoriei Slatina. Împotriva acestei decizii, R.M. a declarat recurs, ce a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova. Prin Decizia nr. 7925 din 6 septembrie 2013, Curtea de Apel Craiova a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pentru a decide astfel, curtea de apel a reținut că, în raport de data la care a fost înregistrată cererea de chemare în judecată, față de obiectul acesteia, se aplică dispozițiile noului cod de procedură civilă, respectiv art. 483 C. proc. civ. Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că Înalta Curte de Casație și Justiție este competentă, ca regulă, în soluționarea recursurilor.

Numai prin excepție, în cazurile anume prevăzute de lege, competența de soluționare a recursului revine instanței ierarhic superioare celei care a pronunțat hotărârea atacată. Totodată, față de prevederile art. 97 din C. proc. civ., curtea de apel a constatat că Înalta Curte de Casație și Justiție va fi competentă să judece nu numai recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, dar și recursurile declarate împotriva altor hotărâri pronunțate de alte instanțe, ceea ce reprezintă o chestiune cu caracter de noutate față de prevederile vechiului cod, care stabilea, ca regulă generală, ca judecarea recursului să fie efectuată de instanța ierarhic superioară celei care pronunța hotărârea supusă recursului.

Față de obiectul cererii de față și prevederile art. 665 alin. (6) din C. proc. civ., curtea de apel a reținut că încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată exclusiv cu apel. Prin urmare, legea nu prevede ca recursul să fie soluționat de către instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată. În aceste condiții, potrivit dispozițiilor alin. (4) al art. 483 C. proc. civ. și art. 132 C. proc. civ., competența de soluționare a recursului revine Înaltei Curți de Casație și Justiție. La data de 2 octombrie 2013 s-a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă recursul formulat de R.M. La data de 15 octombrie 2013 a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, prin care s-a constatat că recursul nu este admisibil.

Completul de judecată a luat act de conținutul raportului prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 15 octombrie 2013, dispunând comunicarea raportului către părțile în litigiu. Raportul a fost comunicat la data de 22 octombrie 2013, de la care a trecut termenul de 30 de zile, prevăzut de art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Părțile nu au depus un punct de vedere asupra raportului. Analizând recursul formulat, Înalta Curte urmează să îl respingă, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 665 alin. (6) din C. proc. civ. „încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată exclusiv cu apel numai de creditor, în termen de 5 zile de la comunicare”.

În speță, prin Încheierea nr. 3404 din 27 martie 2013, Judecătoria Slatina a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de executorul judecătoresc V.C. în numele creditorului R.M. privind încuviințarea executării silite a titlului executor constând în Sentința civilă nr. 6103 din 29 octombrie 2008 a Judecătoriei Slatina în contradictoriu cu debitorii R.I. și R.F. Creditorul R.M. a formulat apel împotriva acestei încheieri, iar prin Decizia nr. 111 din 22 mai 2013, Tribunalul Olt a anulat, ca netimbrat, apelul declarat. Față de dispozițiile legale menționate, decizia nu mai este supusă recursului. Așa fiind, instanța urmează să respingă, ca inadmisibil recursul, în temeiul textului de lege menționat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de R.M. împotriva Deciziei nr. 111 din 22 mai 2013 Tribunalul Olt, secția I civilă. Fără nici o cale de atac. Pronunțată în ședință publică azi, 28 noiembrie 2013. Procesat de GGC - LM