ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3715/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Comercial Mureș prin sentința comercială nr. 350 din 11 aprilie 2008 a admis excepția lipsei competenței teritoriale a acestei instanțe și a declinat competența teritorială de soluționare a litigiului dintre reclamanta SC P.I. SRL Târgu-Mureș și pârâtele B.C.R. SA București și B.N.R. - Centrala Riscurilor Bancare București în favoarea Tribunalului București, având în vedere că obligația de a face s-a născut pe raza Municipiului București. Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 9342 din 17 septembrie 2008 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a B.N.R.

și în consecință a respins cererea formulată de reclamanta SC P.I. SRL în contradictoriu cu B.N.R. ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A mai fost admisă excepția inadmisibilității pentru capetele de cerere având ca obiect acțiunea în constatare (capetele 1, 2, 4) și respinse ca inadmisibile aceste capete de cerere. A fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta SC P.I. SRL în contradictoriu cu pârâtele SC B.C.R. SA București și B.N.R. - Centrala Riscurilor Bancare București, în sensul că a obligat pârâta SC B.C.R. SA să șteargă din evidența sa creanța în valoare de 75.143,10 euro față de reclamantă și să efectueze operațiunile de ștergere din baza de date a B.N.R.

- Centrala Riscurilor Bancare a creanței de 75.143,10 euro pretinsă de la reclamantă. În final a fost respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic (capătul 6). Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit dispozițiilor art. 1 din Regulamentul nr. 4/2004 privind organizarea și funcționarea Centralei Riscurilor Bancare din cadrul B.N.R. aceasta este un centru de intermediere care gestionează în numele B.N.R. informația de risc bancar care se raportează de către instituțiile de credit conform art. 2 și 3 din Regulament. În baza art. 11 din Regulamentul nr. 4/2004 Centrala Riscurilor Bancare nu este abilitată să modifice din proprie inițiativă informația de risc bancar, doar persoana declarată având obligația să raporteze, pe lângă informația de risc bancar și ștergerea unui debitor, neexistând nici un raport juridic obligațional direct între reclamantă și pârâtă.

A fost admisă și excepția inadmisibilității pentru capetele de cerere având ca obiect acțiunea în constatare, deoarece acestea reprezintă doar argumente de fapt în susținerea cererii privind obligarea pârâtei de a șterge societatea reclamantă din Centrala Riscurilor Bancare. S-a apreciat ca întemeiată cererea de obligare a pârâtei SC B.C.R. SA de ștergere din evidențele proprii a creanței de 75.143 euro și de efectuarea operațiunii de ștergere din baza de date a Centralei Riscurilor Bancare pentru această sumă în considerarea sentințelor pronunțate în cursul procedurii de reorganizare judiciară, în Dosarul nr. 5060/2004 al Tribunalului Comercial Mureș și a dispozițiilor art. 102 din Legea nr. 85/2006.

S-a mai reținut că pârâta B.C.R. nu deține o creanță față de reclamantă, în urma confirmării planului de reorganizare, singurul titlu executoriu fiind doar sentința de confirmare a planului de reorganizare. Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin decizia comercială nr. 179 din 2 aprilie 2009 a admis apelurile declarate de pârâtele SC B.C.R. SA și B.N.R. - Centrala Riscurilor Bancare reprezentată de Sucursala Mureș împotriva sentinței comerciale nr. 9342 din 17 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, pe care a schimbat-o în parte în sensul că a respins capetele de cerere formulate de reclamantă privind obligarea SC B.C.R. SA să șteargă din evidența sa creanța de 75.143,10 euro față de reclamantă și să efectueze operațiunile de ștergere din baza de date a B.N.R.

- Centrala Riscurilor Bancare a aceleiași creanțe. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate. În fundamentarea acestei soluții, în ce privește apelul pârâtei B.N.R. s-a apreciat ca legală soluția instanței de fond dată excepției lipsei calității procesuale pasive a acestei pârâte, în considerarea inexistenței oricărui raport juridic obligațional între reclamantă și B.N.R. Ca atare, soluția de admitere a capetelor de cerere nr. 3 și 5 în contradictoriu cu această pârâtă contravine considerentelor, astfel că pronunțarea pe aceste capete de cerere va fi numai în contradictoriu cu pârâta SC B.C.R. SA. Referitor la apelul declarat de pârâta SC B.C.R.

SA, apare evident că cererea de obligare a acesteia să șteargă din evidențele sale creanța deținută împotriva intimatei-reclamante nu poate fi primită nici prin prisma considerentelor de ordin tehnic, contabil, nici prin prisma considerentelor relative la modificarea dreptului de creanță ca urmare a confirmării planului de organizare prin hotărâre a judecătorului sindic. Împotriva deciziei comerciale nr. 179 din 2 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, a promovat recurs reclamanta SC P.I. SRL care a criticat această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate, solicitând în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei atacate numai cu privire la apelul pârâtei SC B.C.R.

SA, cu consecința respingerii acestui apel și a menținerii ca legală și temeinică a sentinței fondului. În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat faptul că jurisprudența și doctrina au susținut că prin dispozițiile art. 136 alin. (1) și (3) din Legea nr. 64/1995 cât și prin dispozițiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 legiuitorul l-a iertat pe debitor de datorie, pentru diferența dintre valoarea obligațiilor pe care le avea înainte de confirmarea planului și cea prevăzută în plan, fiind în prezența unui caz de remitere parțială legală de datorie, bazată pe ideea de salvare a debitorului. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la criticile aduse prin cererea de recurs, constată că acestea sunt justificate, urmând a admite recursul reclamantei, pentru următoarele considerente.

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 11 februarie 2008 pe rolul Tribunalului Comercial Mureș sub nr. 69/1371/2008, reclamanta SC P.I. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele SC B.C.R. SA și B.N.R. - Centrala Riscurilor Bancare să se dispună: 1. să se constate modificată creanța pârâtei de rangul I, BCR SA București în valoare de 75.143,10 euro echivalentul a 308.988,42 RON, conform sentinței comerciale nr. 283 din 5 aprilie 2005 de confirmare a planului de reorganizare judiciară, pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr. 5060/2004 al Tribunalului Comercial Mureș; 2. să se constate că prin sentința comercială nr. 906 din 23 mai 2007 de închidere a procedurii reorganizării judiciare, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în Dosarul nr. 5060/2004, reclamanta este descărcată de obligația sumei de 75.143,10 euro către pârâta de rangul I, SC B.C.R.

SA București. 3. obligarea pârâtei de rangul I, SC B.C.R. SA București, la ștergerea din evidențele acesteia a creanței în valoare de 75.143,10 euro (credit și accesorii); 4. să se constate că pentru creanța în valoare de 75.143,10 euro modificată prin confirmarea planului de reorganizare judiciară, reclamanta nu mai reprezintă un risc individual bancar și numai îndeplinește condiția de a fi raportată de persoana declarantă SC B.C.R. SA București la BNR - Centrala Riscurilor Bancare. 5. obligarea pârâtei de rangul I, la efectuarea operațiunii de ștergere a reclamantei din baza de date a B.N.R. - Centrala Riscurilor Bancare pentru creanța de 75.143,10 euro; 6 în cazul neîndeplinirii obligației de ștergere din C.R.B., hotărârea judecătorească să țină loc de act autentic pentru ștergerea reclamantei din baza de date a B.N.R.

- C.R.B. aferente creanței de 75.143,10 Euro (credit și accesorii). Din verificarea documentației existente la dosarul cauzei, rezultă că Tribunalul Comercial Mureș, prin sentința nr. 283 din 5 aprilie 2005 a confirmat planul de reorganizare propus de debitoarea SC P.I. SRL. Ulterior, Tribunalul Comercial Mureș prin sentința comercială nr. 906 din 23 mai 2007 a admis cererea formulată de administratorul judiciar SC C.C. SRL și în temeiul art. 132 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței a dispus închiderea procedurii reorganizării debitorului SC P.I. SRL, fiind realizat planul propus de debitoare, confirmat prin sentința nr. 283 din 5 aprilie 2005 a Tribunalului Comercial Mureș.

Hotărârile judecătorești circumscrise procedurii de organizare a reclamantei sunt în concordanță cu interpretarea dată de prima instanță vizând dispozițiile art. 102 din Legea nr. 85/2006 și anume atunci când sentința care confirmă un plan intră în vigoare, activitatea debitorului este organizată în mod corespunzător, creanțele și drepturile creditorilor fiind modificate astfel cum este prevăzut în plan. Este de necontestat că potrivit art. 2 pct. 1 din Regulamentul nr. 4/2004 privind organizarea și funcționarea la B.N.R. a Centralei Riscurilor Bancare (CRB) publicat în M. Of. nr. 739/2004, informația de risc bancar este informația care se raportează de către instituțiile de credit, se prelucrează și se difuzează de centrala Riscurilor Bancare.

Informația de risc bancar cuprinde datele de identificare a unui debitor, persoană fizică sau juridică non-bancară și operațiunile în lei și valută, prin care instituțiile de credit, persoane declarante, se expun la risc față de acel debitor. Apare cât se poate de evident că Centrala Riscurilor Bancare nu poate modifica, din proprie inițiativă, informația de risc bancar transmisă de persoanele declarante. Obligativitatea raportării informației de risc bancar pentru fiecare debitor care îndeplinește condiția de a fi raportat, cât și a ștergerii unui debitor, atunci când acesta numai îndeplinește condiția de a fi raportat, revine exclusiv persoanei declarante. Din această perspectivă, corect s-a stabilit inexistența unui raport juridic obligațional între reclamanta SC P.I.

SRL și B.N.R., constatându-se lipsa calității procesuale pasive a BNR și pe cale de consecință respingerea acțiunii reclamantei față de BNR ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Pe cale de consecință pârâtei B.C.R. îi revine obligația să efectueze demersurile legale, pentru ștergerea din baza de date a informației de risc care nu mai îndeplinește condiția de a fi raportată. Pentru aceste rațiuni urmează a admite recursul declarat de reclamanta SC P.I. SRL Târgu-Mureș împotriva deciziei comerciale nr. 179 din 2 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, pe care în temeiul art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 pct. 3 C. proc.

civ. o va modifica în parte, în sensul respingerii apelului promovat de pârâta B.C.R. SA. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale deciziei atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta SC P.I. SRL Târgu-Mureș împotriva deciziei nr. 179 din 2 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială. Modifică în parte decizia recurată în sensul respingerii apelului declarat de pârâta SC B.C.R. SA. Menține celelalte dispoziții ale deciziei. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 4 noiembrie 2010.