ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4247/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești la 20 mai 2011, N.G. a formulat contestație împotriva raportului de evaluare din 18 aprilie 2011, întocmit de Inspecția de Integritate a Agenției Naționale de Integritate, în lucrarea din 17 noiembrie 2010, solicitând constatarea netemeiniciei și nelegalității acestuia, cu consecința anulării raportului.

În motivarea contestației s-a arătat că data la 17 noiembrie 2010, Agenția Națională de Integritate s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că reclamantul, în calitate de consilier local în cadrul Consiliului local Curtea de Argeș nu a respectat regimul juridic al incompatibilităților, în sensul că simultan a deținut calitatea de ales local cu cea de "angajat cu contract individual de muncă la Serviciul Public de Gospodărire Comunală Curtea de Argeș ce face parte din aparatul propriu al consiliului local". S-a mai arătat că prin contractul individual de muncă din 5 ianuarie 2009, reclamantul a fost numit șef sector la Serviciul Public de Gospodărire Comunală Curtea de Argeș, iar prin H.C.L.

Curtea de Argeș nr. 65/2008, reclamantului i-a fost validat mandatul de consilier local pentru perioada 2008 - 2012. De asemenea, s-a menționat că prin decizia din 15 septembrie 2010 a Directorului Serviciului Public de Gospodărire Comunală, reclamantului i-a încetat contractul individual de muncă la serviciul public, iar prin Ordinul Prefectului Județului Argeș nr. 234/2011 s-a constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local. A arătat reclamantul, că în raportul de evaluare s-a reținut că acesta recunoaște starea de incompatibilitate, justificat de insuficienta cunoaștere a legii la data validării mandatului de consilier local, astfel că s-a concluzionat asupra nerespectării obligațiilor legale referitoare la regimul incompatibilităților.

S-a mai susținut că soluția autorității pârâte este rezultatul greșitei interpretări a Legii nr. 215/2001. 2. Hotărârea primei instanțe Prin Sentința nr. 376/F-CONT din 9 septembrie 2011, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea formulată de reclamantul N.G., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate, a anulat raportul de evaluare din 18 aprilie 2011, întocmit de Inspecția de Integritate din cadrul Agenției Naționale de Integritate și a obligat pârâta Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate la plata sumei de 304 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, către reclamant.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut că reclamantul a fost angajat în funcția șef sector, referent, cu contract individual de muncă în cadrul Serviciului Public de Gospodărire Comunală Curtea de Argeș, începând cu data de 5 ianuarie 1999, potrivit contractului din 5 ianuarie 1999. Prin Hotărârea Consiliului Local Curtea de Argeș nr. 65/2008, N.G. a fost validat în calitate de consilier local potrivit art. 31 alin. (5) din Legea nr. 215/2001. Prin decizia din 15 septembrie 2010, reclamantului i-a încetat contractul individual de muncă în cadrul Serviciului Public de Gospodărire Comunală Curtea de Argeș din inițiativa angajatorului, ca urmare a concedierii colective, prin reorganizarea serviciului și înființarea SC S.P.U.

SRL, decizia producând efecte începând cu 23 septembrie 2010. Prin Ordinul Prefectului Județului Argeș nr. 234/2010 s-a constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local deținut de N.G. în cadrul consiliului Local Curtea de Argeș având în vedere prevederile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003. Ca atare, s-a apreciat că în perioada 19 iunie 2008 - 23 septembrie 2010, reclamantul a deținut concomitent calitatea de consilier local și pe cea de angajat cu contract individual de muncă în cadrul Serviciului Public de Gospodărire Comunală Curtea de Argeș. Curtea a reținut că potrivit art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv.

Curtea a mai reținut că, prin art. 110 din Legea nr. 286/2006 a fost introdus în Legea nr. 215/2001, art. 156 2 potrivit căruia "Denumirea aparat propriu de specialitate se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate. Denumirea aparat propriu de specialitate al consiliului local se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate al primarului.

Denumirea servicii descentralizate ale ministerelor se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea servicii publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale." Prin urmare, în opinia curții de apel, dispozițiile art. 36 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 215/2001, în forma în vigoare la data validării mandatului de consilier local, prevedea faptul că autoritatea publică, Consiliul local, exercită atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes local.

Astfel s-a reținut că în interpretarea literală a art. 36 alin. (2) lit. a), art. 61 alin. (3) - (5) și art. 73 din Legea nr. 215/2001, ipoteza textului art. 88 alin. (1) litera c) din Legea nr. 161/2003 nu este îndeplinită, reclamantul fiind angajat, însă nu în cadrul aparatului de specialitate, ci în cadrul unui serviciu public organizat de Consiliul Local. S-a reținut în argumentare că, din contractul de muncă semnat de reclamant la data de 5 ianuarie 1999, rezultă că acesta a fost angajat de conducătorul serviciului public respectiv iar nu de către primar. Totodată, s-a reținut că potrivit art. 81 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 215/2001, Consiliile locale, la propunerea primarului, aprobă, în condițiile legii, organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare ale serviciilor publice de interes local, fără a se naște un raport juridic direct cu salariații.

Ca atare, s-a apreciat că situația reclamantului, de angajat cu contract de muncă în cadrul unui serviciu public local nu se încadrează în ipoteza legii, care are în vedere calitatea de angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv. 3. Recursul declarat de către Agenția Națională de Integritate Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Pitești a declarat recurs Agenția Națională de Integritate, invocând dispozițiile art. 304 pct. 8, 9, precum și art. 304 1 C. proc. civ. Recurenta susține că instanța de fond a interpretat și aplicat greșit cadrul, prin aceea că a confundat aparatul de specialitate al primarului cu cabinetul primarului și a operat o distincție nepermisă între aparatul de specialitate al primarului și aparatul de specialitate al serviciului public.

Referitor la aparatul de specialitate al primarului, recurenta arată că deși legea nu oferă o definiție a sintagmei, totuși din art. 36 alin. (2) lit. a) al Legii nr. 215/2001 rezultă că atribuțiile acestui aparat sunt stabilite de consiliul local. Din această situație, afirmă recurenta, se degajă incompatibilitatea reținută în sarcina intimatului, care, a exercitat în același timp calitatea de consilier local în cadrul Consiliului Local Curtea, precum și pe cea de angajat cu contract individual de muncă la Serviciul Public de Gospodărire Comunală Curtea de Argeș, fiind întrunită ipoteza normei cuprinse în art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare.

4. Apărările intimatului N.G. Prin întâmpinarea depusă în ședința publică de dezbatere a recursului, calificată de instanță ca reprezentând concluzii scrise, intimatul N.G. a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Reiterând principalele considerente ale sentinței, intimatul a punctat în sensul că Legea nr. 215/2001 nu reglementează vreun aparat de specialitate al serviciului public și, prin urmare, un astfel de aparat nu există iar subordonarea serviciilor publice locale este, în baza art. 61 alin. (5) din lege, față de primar iar nu față de consiliul local.

Ca urmare, potrivit intimatului, neexistând identitate între aparatul de specialitate al primarului și serviciul public de interes local, nu există identitate nici între calitatea de angajat cu contract individual de muncă la serviciul public de interes local și cea de angajat cu contract individual de muncă la aparatul de specialitate al primarului, și, deci, consideră că nu s-a aflat sub incidența prevederilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor din concluziile scrise, cât și sub toate aspectele, după cum permit dispozițiile art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru argumentele expuse în continuare. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Intimatul-reclamant N.G. a supus controlului de legalitate raportul de evaluare din data de 18 aprilie 2011, prin care recurenta-pârâtă Agenția Națională de Integritate a constatat că s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 19 iunie 2008 - 23 septembrie 2010, când a deținut simultan calitatea de consilier local și cea de angajat cu contract individual de muncă în cadrul Serviciului Public de Gospodărire Comunală Curtea de Argeș. Prima instanță a reținut, în esență, că situația reclamantului de angajat cu contract de muncă în cadrul unui serviciu public local nu se circumscrie ipotezei normative, care reclamă existența unui contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv.

Acest punct de vedere nu este împărtășit de instanța de control judiciar care consideră, dimpotrivă, că din interpretarea sistematică și teleologică a dispozițiilor Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale - art. 36 alin. (2) lit. a), art. 36 alin. (3) lit. b) - și a celor cuprinse în Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției - art. 80 și art. 88 alin. (1) lit. c) - se degajă cu claritate existența stării de incompatibilitate pe care a reținut-o recurenta în actul administrativ atacat.

Potrivit dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, funcția de consilier local este incompatibilă, între altele, cu "calitatea de angajat cu contract de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv". În perioada de referință, intimatul-reclamant a fost angajat cu contract individual de muncă la Serviciul Public de Gospodărie Comunală Curtea de Argeș, serviciu înființat, potrivit art. 73 din Legea nr. 215/2001, de către consiliul local. Interpretarea pe care judecătorul fondului a dat-o sintagmei "aparat propriu al consiliului local" este excesiv de formalistă și a condus la o concluzie contrară scopului normei care a instituit incompatibilitatea analizată.

Suprapunerea terminologică realizată prin art. 110 din Legea nr. 286/2006 între denumirea de "aparat propriu de specialitate al consiliului local" și denumirea de "aparat de specialitate al primarului" nu acoperă integral sensul sintagmei utilizate de legiuitor în art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003: "aparat propriu al consiliului local". În lipsa unei definiții legale a acestui concept, în procesul de interpretare a normei legale într-un sens care să aibă în vedere finalitatea urmărită de legiuitor, nu se poate face abstracție de existența unui conflict între îndatoririle pe care le presupun cele două activități desfășurate simultan de către intimat.

Este evident că în virtutea prerogativelor conferite prin art. 36 din Legea nr. 215/2001, intimatul, în calitate de consilier local avea atribuții referitoare la organizarea și funcționarea Serviciului Public de Gospodărie Comunală Curtea de Argeș - alin. (2) lit. a) -, putând aproba, la propunerea primarului, inclusiv statul de funcții al serviciului menționat - alin. (3) lit. b) - în cadrul căruia era angajat, în același timp, cu contract individual de muncă, scopul reglementării fiind tocmai de a exclude efectele negative pe care le-ar putea genera o astfel de situație în planul transparenței în exercitarea funcțiilor publice. Prin urmare, contrar celor reținute de prima instanță, Înalta Curte constată că în perioada 19 iunie 2008 - 23 septembrie 2010 intimatul-reclamant s-a aflat în stare de incompatibilitate.

Soluția adoptată în această cauză este conformă cu jurisprudența Înaltei Curți în cauze similare, reflectată, de ex., în Decizia nr. 1254 din 8 martie 2012. 2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2005 raportat la art. 312 alin. (1) din C. proc. civ., pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se va admite recursul și se va modifica sentința în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Agenția Națională de Integritate împotriva Sentinței nr. 376/F-CONT din 9 septembrie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul N.G. ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 19 octombrie 2012. Procesat de GGC - AS