ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4247/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4247/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Apel Pitești la 20 mai 2011, N.G. a formulat contestație împotriva raportului
de evaluare din 18 aprilie 2011, întocmit de Inspecția de Integritate a
Agenției Naționale de Integritate, în lucrarea din 17 noiembrie 2010,
solicitând constatarea netemeiniciei și nelegalității acestuia, cu consecința
anulării raportului.
În motivarea
contestației s-a arătat că data la 17 noiembrie 2010, Agenția Națională de
Integritate s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că reclamantul, în
calitate de consilier local în cadrul Consiliului local Curtea de Argeș nu a
respectat regimul juridic al incompatibilităților, în sensul că simultan a
deținut calitatea de ales local cu cea de "angajat cu contract individual
de muncă la Serviciul Public de Gospodărire Comunală Curtea de Argeș ce face
parte din aparatul propriu al consiliului local".
S-a mai arătat că
prin contractul individual de muncă din 5 ianuarie 2009, reclamantul a fost
numit șef sector la Serviciul Public de Gospodărire Comunală Curtea de Argeș,
iar prin H.C.L. Curtea de Argeș nr. 65/2008, reclamantului i-a fost validat
mandatul de consilier local pentru perioada 2008 - 2012.
De asemenea, s-a menționat
că prin decizia din 15 septembrie 2010 a Directorului Serviciului Public de
Gospodărire Comunală, reclamantului i-a încetat contractul individual de muncă
la serviciul public, iar prin Ordinul Prefectului Județului Argeș nr. 234/2011
s-a constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local.
A arătat reclamantul,
că în raportul de evaluare s-a reținut că acesta recunoaște starea de
incompatibilitate, justificat de insuficienta cunoaștere a legii la data
validării mandatului de consilier local, astfel că s-a concluzionat asupra
nerespectării obligațiilor legale referitoare la regimul incompatibilităților.
S-a mai susținut că
soluția autorității pârâte este rezultatul greșitei interpretări a Legii nr.
215/2001.
Hotărârea primei
instanțe
Prin Sentința nr.
376/F-CONT din 9 septembrie 2011, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și
de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea formulată de reclamantul
N.G., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate - Inspecția
de Integritate, a anulat raportul de evaluare din 18 aprilie 2011, întocmit de
Inspecția de Integritate din cadrul Agenției Naționale de Integritate și a
obligat pârâta Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate la
plata sumei de 304 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, către reclamant.
Pentru a pronunța
această hotărâre, Curtea a reținut că reclamantul a fost angajat în funcția șef
sector, referent, cu contract individual de muncă în cadrul Serviciului Public
de Gospodărire Comunală Curtea de Argeș, începând cu data de 5 ianuarie 1999,
potrivit contractului din 5 ianuarie 1999.
Prin Hotărârea
Consiliului Local Curtea de Argeș nr. 65/2008, N.G. a fost validat în calitate
de consilier local potrivit art. 31 alin. (5) din Legea nr. 215/2001.
Prin decizia din 15
septembrie 2010, reclamantului i-a încetat contractul individual de muncă în
cadrul Serviciului Public de Gospodărire Comunală Curtea de Argeș din
inițiativa angajatorului, ca urmare a concedierii colective, prin reorganizarea
serviciului și înființarea SC S.P.U. SRL, decizia producând efecte începând cu
23 septembrie 2010.
Prin Ordinul
Prefectului Județului Argeș nr. 234/2010 s-a constatat încetarea de drept a
mandatului de consilier local deținut de N.G. în cadrul consiliului Local
Curtea de Argeș având în vedere prevederile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea
nr. 161/2003.
Ca atare, s-a
apreciat că în perioada 19 iunie 2008 - 23 septembrie 2010, reclamantul a
deținut concomitent calitatea de consilier local și pe cea de angajat cu
contract individual de muncă în cadrul Serviciului Public de Gospodărire
Comunală Curtea de Argeș.
Curtea a reținut că
potrivit art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, funcția de consilier
local sau consilier județean este incompatibilă cu calitatea de funcționar
public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al
consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori
al prefecturii din județul respectiv.
Curtea a mai reținut
că, prin art. 110 din Legea nr. 286/2006 a fost introdus în Legea nr. 215/2001,
art. 156
2
potrivit căruia "Denumirea aparat propriu de
specialitate se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare,
cu denumirea aparat de specialitate. Denumirea aparat propriu de specialitate
al consiliului local se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor normative în
vigoare, cu denumirea aparat de specialitate al primarului. Denumirea servicii
descentralizate ale ministerelor se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor
normative în vigoare, cu denumirea servicii publice deconcentrate ale
ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației
publice centrale."
Prin urmare, în
opinia curții de apel, dispozițiile art. 36 alin. (2) lit. a) din Legea nr.
215/2001, în forma în vigoare la data validării mandatului de consilier local,
prevedea faptul că autoritatea publică, Consiliul local, exercită atribuții
privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului,
ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societăților
comerciale și regiilor autonome de interes local.
Astfel s-a reținut că
în interpretarea literală a art. 36 alin. (2) lit. a), art. 61 alin. (3) - (5)
și art. 73 din Legea nr. 215/2001, ipoteza textului art. 88 alin. (1) litera c)
din Legea nr. 161/2003 nu este îndeplinită, reclamantul fiind angajat, însă nu
în cadrul aparatului de specialitate, ci în cadrul unui serviciu public
organizat de Consiliul Local.
S-a reținut în
argumentare că, din contractul de muncă semnat de reclamant la data de 5
ianuarie 1999, rezultă că acesta a fost angajat de conducătorul serviciului
public respectiv iar nu de către primar.
Totodată, s-a reținut
că potrivit art. 81 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 215/2001, Consiliile
locale, la propunerea primarului, aprobă, în condițiile legii, organigrama,
statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și
funcționare ale serviciilor publice de interes local, fără a se naște un raport
juridic direct cu salariații.
Ca atare, s-a apreciat
că situația reclamantului, de angajat cu contract de muncă în cadrul unui
serviciu public local nu se încadrează în ipoteza legii, care are în vedere
calitatea de angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al
consiliului local respectiv.
Recursul declarat
de către Agenția Națională de Integritate
Împotriva sentinței
pronunțate de Curtea de Apel Pitești a declarat recurs Agenția Națională de
Integritate, invocând dispozițiile art. 304 pct. 8, 9, precum și art. 304
1
C. proc. civ.
Recurenta susține că
instanța de fond a interpretat și aplicat greșit cadrul, prin aceea că a
confundat aparatul de specialitate al primarului cu cabinetul primarului și a
operat o distincție nepermisă între aparatul de specialitate al primarului și
aparatul de specialitate al serviciului public.
Referitor la aparatul
de specialitate al primarului, recurenta arată că deși legea nu oferă o
definiție a sintagmei, totuși din art. 36 alin. (2) lit. a) al Legii nr.
215/2001 rezultă că atribuțiile acestui aparat sunt stabilite de consiliul
local. Din această situație, afirmă recurenta, se degajă incompatibilitatea
reținută în sarcina intimatului, care, a exercitat în același timp calitatea de
consilier local în cadrul Consiliului Local Curtea, precum și pe cea de angajat
cu contract individual de muncă la Serviciul Public de Gospodărire Comunală
Curtea de Argeș, fiind întrunită ipoteza normei cuprinse în art. 88 alin. (1)
lit. c) din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare.
Apărările intimatului
N.G.
Prin întâmpinarea
depusă în ședința publică de dezbatere a recursului, calificată de instanță ca
reprezentând concluzii scrise, intimatul N.G. a solicitat respingerea
recursului ca nefondat.
Reiterând
principalele considerente ale sentinței, intimatul a punctat în sensul că Legea
nr. 215/2001 nu reglementează vreun aparat de specialitate al serviciului
public și, prin urmare, un astfel de aparat nu există iar subordonarea
serviciilor publice locale este, în baza art. 61 alin. (5) din lege, față de
primar iar nu față de consiliul local. Ca urmare, potrivit intimatului,
neexistând identitate între aparatul de specialitate al primarului și serviciul
public de interes local, nu există identitate nici între calitatea de angajat
cu contract individual de muncă la serviciul public de interes local și cea de
angajat cu contract individual de muncă la aparatul de specialitate al
primarului, și, deci, consideră că nu s-a aflat sub incidența prevederilor art.
88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003.
II. Considerentele
Înaltei Curți asupra recursului
Examinând sentința
atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor din
concluziile scrise, cât și sub toate aspectele, după cum permit dispozițiile
art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este
fondat pentru argumentele expuse în continuare.
Argumente de fapt
și de drept relevante
Intimatul-reclamant
N.G. a supus controlului de legalitate raportul de evaluare din data de 18
aprilie 2011, prin care recurenta-pârâtă Agenția Națională de Integritate a
constatat că s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 19 iunie 2008
- 23 septembrie 2010, când a deținut simultan calitatea de consilier local și
cea de angajat cu contract individual de muncă în cadrul Serviciului Public de
Gospodărire Comunală Curtea de Argeș.
Prima instanță a
reținut, în esență, că situația reclamantului de angajat cu contract de muncă
în cadrul unui serviciu public local nu se circumscrie ipotezei normative, care
reclamă existența unui contract individual de muncă în aparatul propriu al
consiliului local respectiv.
Acest punct de vedere
nu este împărtășit de instanța de control judiciar care consideră, dimpotrivă,
că din interpretarea sistematică și teleologică a dispozițiilor Legii nr.
215/2001 a administrației publice locale - art. 36 alin. (2) lit. a), art. 36
alin. (3) lit. b) - și a celor cuprinse în Legea nr. 161/2003 privind unele
măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a
funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea
corupției - art. 80 și art. 88 alin. (1) lit. c) - se degajă cu claritate
existența stării de incompatibilitate pe care a reținut-o recurenta în actul
administrativ atacat.
Potrivit
dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, funcția de
consilier local este incompatibilă, între altele, cu "calitatea de angajat
cu contract de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv".
În perioada de
referință, intimatul-reclamant a fost angajat cu contract individual de muncă
la Serviciul Public de Gospodărie Comunală Curtea de Argeș, serviciu înființat,
potrivit art. 73 din Legea nr. 215/2001, de către consiliul local.
Interpretarea pe care
judecătorul fondului a dat-o sintagmei "aparat propriu al consiliului
local" este excesiv de formalistă și a condus la o concluzie contrară
scopului normei care a instituit incompatibilitatea analizată.
Suprapunerea
terminologică realizată prin art. 110 din Legea nr. 286/2006 între denumirea de
"aparat propriu de specialitate al consiliului local" și denumirea de
"aparat de specialitate al primarului" nu acoperă integral sensul
sintagmei utilizate de legiuitor în art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
161/2003: "aparat propriu al consiliului local". În lipsa unei
definiții legale a acestui concept, în procesul de interpretare a normei legale
într-un sens care să aibă în vedere finalitatea urmărită de legiuitor, nu se
poate face abstracție de existența unui conflict între îndatoririle pe care le
presupun cele două activități desfășurate simultan de către intimat.
Este evident că în
virtutea prerogativelor conferite prin art. 36 din Legea nr. 215/2001,
intimatul, în calitate de consilier local avea atribuții referitoare la
organizarea și funcționarea Serviciului Public de Gospodărie Comunală Curtea de
Argeș - alin. (2) lit. a) -, putând aproba, la propunerea primarului, inclusiv
statul de funcții al serviciului menționat - alin. (3) lit. b) - în cadrul
căruia era angajat, în același timp, cu contract individual de muncă, scopul
reglementării fiind tocmai de a exclude efectele negative pe care le-ar putea
genera o astfel de situație în planul transparenței în exercitarea funcțiilor
publice.
Prin urmare, contrar
celor reținute de prima instanță, Înalta Curte constată că în perioada 19 iunie
2008 - 23 septembrie 2010 intimatul-reclamant s-a aflat în stare de
incompatibilitate.
Soluția adoptată în
această cauză este conformă cu jurisprudența Înaltei Curți în cauze similare,
reflectată, de ex., în Decizia nr. 1254 din 8 martie 2012.
Temeiul legal al
soluției instanței de recurs
Pentru considerentele
anterior expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2005 raportat
la art. 312 alin. (1) din C. proc. civ., pentru motivul prevăzut de art. 304
pct. 9 C. proc. civ., se va admite recursul și se va modifica sentința în
sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de Agenția Națională de Integritate împotriva Sentinței nr. 376/F-CONT
din 9 septembrie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția contencios administrativ
și fiscal.
Modifică sentința
atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul N.G. ca
nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 19 octombrie 2012.
Procesat de GGC - AS