ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2595/2012

Prin cererea

înregistrată la Curtea de Apel Pitești, reclamantul N.C. a solicitat anularea

raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate privind

existența conflictului de interese la încheierea anumitor acte juridice în

timpul mandatului de Președinte al Consiliului Județean Argeș.

În cauza respectivă,

Agenția Națională de Integritate a formulat cerere reconvențională, solicitând,

constatarea decăderii reclamantului din dreptul de a mai exercita o

funcție/demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului,

precum și constatarea incidenței art. 23 din Legea nr. 176/2010 și, pe cale de

consecință, constatarea nulității absolute a actelor juridice sau

administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea

dispozițiilor legale privind conflictul de interese.

Reclamantul N.C. a

depus întâmpinare în raport de cererea reconvențională, invocând, în privința

pretențiilor relative la constatarea nulității actelor juridice și

administrative, excepția prematurității acestora și, pe cale de consecință, a

inadmisibilității cererii pârâtei.

Prin Sentința nr.

335/F-Cont din 22 iunie 2011, Curtea de Apel Pitești a respins ca prematur

formulată cererea reclamantei Agenția Națională de Integritate privind

constatarea incidenței art. 23 din Legea nr. 176/2010 și, pe cale de

consecință, constatarea nulității absolute a actelor juridice sau

administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea

dispozițiilor legale privind conflictul de interese, în contradictoriu cu

pârâtul N.C.

Pentru a pronunța

această sentință, prima instanță a reținut că excepția prematurității cererii

este întemeiată.

S-a arătat că

potrivit art. 22 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în

exercitarea funcțiilor și demnităților publice, dacă raportul de evaluare a

conflictului de interese nu a fost contestat în termenul prevăzut la alin. (1)

la instanța de contencios administrativ, Agenția sesizează, în termen de 6

luni, organele competente pentru declanșarea procedurii disciplinare, precum

și, dacă este cazul, instanța de contencios administrativ, în vederea anulării

actelor emise, adoptate sau întocmite cu încălcarea prevederilor legale privind

conflictul de interese.

Prima instanță a

apreciat că pentru a fi îndeplinite cerințele art. 23 din Legea nr. 176/2007

trebuie ca mai întâi să se stabilească definitiv existența conflictului de

interese.

A precizat instanța

de fond că în speță, raportul de evaluare privind existența conflictului de

interese este contestat în justiție și ca urmare, este prematură cererea de

anulare a actelor juridice.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs Agenția Națională de Integritate.

În motivele de recurs

s-a susținut că greșit prima instanță a disjuns cererea reclamantei care privea

contestația împotriva raportului de evaluare privind conflictul de interese de

cererea reconvențională formulată de Agenția Națională de Integritate.

Pe fond, s-a apreciat

că recurenta are posibilitatea legală de a iniția acțiune în anularea actelor,

independent de stadiul contestației împotriva raportului de evaluare.

Înalta Curte,

examinând motivele de recurs, obiectul cererii de sesizare a instanței și

legislația aplicabilă, reține:

Prin acțiunea

înregistrată la Curtea de Apel Pitești, reclamantul N.C. a solicitat anularea

raportului de evaluare privind conflictul de interese, raport întocmit de

Agenția Națională de Integritate.

În cadrul acestei

acțiuni, recurenta a formulat cerere reconvențională, solicitând nulitatea

absolută a unor acte juridice sau administrative încheiate cu încălcarea

dispozițiilor legale privind conflictul de interese.

Soluția primei

instanțe de respingere a acțiunii ca prematură este legală, potrivit

considerentelor ce se vor expune în continuare.

Potrivit art. 22

alin. (1) din Legea nr. 176/2010 raportul de evaluare a conflictului de

interese poate fi contestat la instanța de contencios administrativ, în termen

de 15 de zile de la primirea acestuia.

În situația în care

raportul de evaluare a conflictului de interese nu a fost contestat în termenul

legal de 15 zile prevăzut de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, Agenția

sesizează în termen de 6 luni instanța de contencios administrativ, în vederea

anulării actelor emise, adoptate sau încheiate cu încălcarea prevederilor

legale privind conflictul de interese, așa cum rezultă din prevederile art. 22

alin. (2) din Legea nr. 176/2010.

În speța prezentă,

persoana care a făcut obiectul evaluării a contestat raportul de evaluare, în

termenul reglementat de lege, astfel că acesta nu mai produce consecințele

stabilite de lege până la soluționarea irevocabilă a cauzei.

Potrivit art. 23

alin. (1) din Legea nr. 176/2010, în cazul unui conflict de interese, actele

juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse cu

încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de

nulitate absolută.

Pentru anularea

actelor juridice sau administrative, Agenția sesizează instanța de contencios

administrativ dacă raportul de evaluare a conflictului de interese nu a fost

contestat în termen de 15 de zile de la primirea acestuia.

Din interpretarea

coroborată a textelor legale incidente în cazul conflictului de interese,

rezultă că numai dacă raportul de evaluare nu a fost contestat în termen de 15

zile de la primire, Agenția sesizează instanța pentru anularea actelor.

Dacă s-a formulat contestație

la instanța de contencios administrativ, raportul de evaluare este lipsit de

efecte până la pronunțarea instanței sesizate cu acțiune în anularea raportului

de evaluare.

După ce instanța a

stabilit irevocabil existența conflictului de interese, atunci în termen de 6

luni se poate formula sesizarea pentru anularea actelor.

Sesizarea instanței

mai înainte ca aceasta să se pronunțe irevocabil asupra contestației persoanei

evaluate este prematură, cum just a reținut prima instanță.

În ceea ce privește

critica referitoare la disjungerea cererii reconvenționale, Înalta Curte arată

că s-a adoptat această soluție prin încheierea din 8 iunie 2011 care nu a

format obiectul recursului.

Având în vedere

considerentele acestei decizii, în baza art. 312 Cod procedura civilă, recursul

urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de Agenția Națională de Integritate împotriva Sentinței nr. 335/F-Cont

din 22 iunie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 mai 2012.

Procesat de GGC - DG