ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 241/2019

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului Argeș, secția civilă, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Instituția Prefectului prin Prefectul Județului Argeș, constatarea prescripției răspunderii administrativ-disciplinare pentru faptele reținute în sarcina sa în Raportul de evaluare nr. x din 13 iunie 2013 al Agenției Naționale de Integritate, prin care s-a constatat că, în perioada 14 iunie 2012 - 12 februarie 2013 s-a aflat în stare de incompatibilitate; - prescripția dreptului organului competent, a pârâtei, de a aplica sancțiunea disciplinară în temeiul Raportului de evaluare nr. x din 13 iunie 2013 al Agenției Naționale de Integritate.

2.1. Hotărârea Tribunalului Argeș, secția civilă

Prin Sentința nr. 766/2018 din 7 septembrie 2018 a Tribunalului Argeș, secția civilă a fost admisă excepția necompetenței materiale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța sesizată a reținut că aparține Curții de Apel Pitești competența de soluționare a acțiunii ce are ca obiect anularea Raportului de evaluare, așa cum prevăd dispozițiile art. 24 din Legea nr. 176/2010 coroborate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004, motiv pentru care și răspunderea ce se angajează în cazul încălcării regimului instituit de Legea nr. 176/2010 urmează aceeași competență.

2.2. Hotărârea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal

Prin Sentința nr. 116/f-Cont din 24 Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția necompetenței materiale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, secția civilă, complet specializat de contencios administrativ și fiscal.

Instanța a constatat ivit un conflict negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că din interpretarea dispozițiilor art. 69 din Legea nr. 176/2010 rezultă că intervenirea unei stări de incompatibilitate poate pune în discuție încetarea de drept a mandatului de primar, încetare ce se constată prin ordin al prefectului, act administrativ care poate fi atacat în fața instanței de contencios administrativ, conform regulilor de competență stabilite de art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Instanța a reținut că reclamantul susține existența unui refuz nejustificat de soluționare a unei cereri adresate unei autorități publice județene, motiv pentru care constatând că actul administrativ asimilat aparține unei autorități publice de nivel local a stabilit că aparține Tribunalului competența de soluționare a acțiunii introductive.

II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că reclamantul a învestit instanța de contencios administrativ a Tribunalului cu o acțiune ce are ca obiect constatarea intervenirii prescripției răspunderii administrativ disciplinare pentru faptele reținute prin Raportul întocmit de Agenția Națională de Integritate și prescripția organului competent de a aplica sancțiunea disciplinară.

De asemenea, se constată că raportul de evaluare invocat de reclamant a făcut obiectul unei acțiuni în anularea actului administrativ emis, act care a fost menținut ca fiind legal prin Decizia nr. 3618/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Așa cum corect a reținut Curtea de Apel Pitești, intervenirea unei stări de incompatibilitate duce la încetarea de drept a mandatului de primar, încetare care se constată prin ordin al prefectului. Ca tare, constatarea prescripției răspunderii revine organului însărcinat cu aplicarea sancțiunii, respectiv Instituția Prefectului.

În privința competenței materiale de soluționare a cauzei devin incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, și constatând că actul ce urmează a fi emis aparține unei autorități de nivel local, Înalta Curte reține că aparține competența de soluționare a cauzei Tribunalului, și văzând alegerea instanței competente de la domiciliul reclamantului, conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va soluționa conflictual negative de competență, stabilind competența de soluționare a Tribunalului Argeș, complet specializat în contencios administrativ și fiscal.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Argeș, complet specializat în contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pârâta Instituția Prefectului prin Prefectul Județului Argeș, în favoarea Tribunalului Argeș.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - LM