ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3672/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 2377 din 22 februarie 2007 pronunțată în Dosar nr. 28168/3/2006 al Tribunalului București, secția a-VI-a comercială, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta SC I.O.C. Ltd cu sediul în Insula Guersney, Marea Britanie împotriva pârâților T.D.F., SC B.E. Ltd și SC I.E. SRL și s-a constatat nulitatea absolută a hotărârilor 1, 2 și 3 ale adunării generale extraordinare a acționarilor SC I.E. SRL din 14 aprilie 2006, cu 12,3 lei cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că solicitarea reclamantei de a se constata nulitatea absolută a hotărârilor este justificată în condițiile în care s-au încălcat prevederile art. 117 din Legea nr. 31/1990 în privința convocării reclamantei.

Apelul formulat de pârâtul T.D.F. a fost respins ca nefondat prin decizia comercială nr. 96 din 5 martie 2008 a Curții de Apel București, secția a-V-a comercială. Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâtul T.D.F. criticând-o pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. Având în vedere criticile formulate în recurs, raportat la soluția instanței, Curtea în conformitate cu art. 11 din Legea nr. 146/1997 a stabilit în sarcina recurentului obligația de a achita o taxă judiciară de timbru în sumă de 19,5 lei și respectiv 0,15 lei timbru judiciar potrivit art. 1 din O.G. nr. 32/1995. Recursul nu a fost timbrat cu sumele stabilite în sarcina recurentului.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ. Aceste taxe sunt datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice și se plătesc anticipat. În mod excepțional, obligația de timbrare se poate îndeplini până la primul termen de judecată. Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurentul nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii din citația transmisă pentru termenul de judecată din 4 decembrie 2008, când procedura de citare a fost legal îndeplinită (fila 23), că recurentul nu este o persoană față de care operează scutirea legală de obligația timbrării, instanța urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997 și a art. 1 din O.G.

nr. 32/1995 și să dispună anularea recursului ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursul declarat de pârâtul T.D.F. împotriva Deciziei nr. 96 din 5 martie 2008 a Curții de Apel București, secția aV-a comercială, ca netimbrat. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 4 decembrie 2008.