ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2779/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2779/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de
Arbitraj Comercial internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a
României cu nr. 663 din 18 septembrie 2006, reclamanta SC S.P. SA a chemat în
judecată pe pârâta
SC
E.E. SRL București solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 33.000 euro,
în lei la cursul B.N.R., contravaloare pretenții, 1843 euro, în lei la cursul B.N.R.,
cu titlu de dobândă calculată de la 6 octombrie 2005 și până la introducerea
acțiunii și în continuare până la achitarea debitului și 9.450 Euro în lei la
cursul BNR, cu titlu de daune-interese de 0,5% pe zi din contractul de
implementare până la introducerea acțiunii și până la plata debitului.
Pârâta a formulat
întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând rezilierea contractului de implementare,
pe motiv de neexecutare culpabilă de către reclamantă a obligațiilor din
contract.
Prin sentința
arbitrală nr. 133 din 12 iunie 2007 Curtea de Arbitraj Comercial Internațional
a respins acțiunea și cererea reconvențională ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța
sentința instanța a reținut că pretențiile reclamantei sunt întemeiate pe
contractele din 29 noiembrie 2005 a sistemului integrat E. standard.
Instanța arbitrală a
reținut că potrivit raportului de expertiză, sistemul informatic a fost predat
conform înțelegerii părților, însă are elemente de nefuncționalitate în raport
de nevoile de lucru ale reclamantei, astfel încât instanța a reținut că pârâta
a predat reclamantei sistemul informatic cu caracteristicile convenite în
contractul de licență nr. x/2005, drept pentru care pretențiile reclamantei
sunt neîntemeiate.
Cât privește
pretențiile reclamantei în legătură cu contractul de implementare nr. x/2005,
instanța arbitrală a reținut că acestea aveau ca finalitate tocmai adaptarea
deplină a sistemului informațional primit în temeiul contractului de licență,
de către pârâtă, însă reclamanta nu i-a asigurat caietul de sarcini după care
să execute implementarea, astfel încât cauza neexecutării implementării se
datorează culpei reclamantei.
Cu privire la cererea
reconvențională, Curtea Arbitrală a reținut ca fiind în prezența unui contract
expirat la data de 15 martie 2006 conform voinței părților, nu mai este
posibilă rezilierea contractului.
Împotriva acestei
sentințe, reclamanta SC S.P. SA Pașcani
a formulat acțiunea în anulare.
În drept acțiunea în
anulare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 364 lit. g) și i) C. proc. civ.
Curtea de Apel
București, secția a VI-a comercială, prin decizia nr. 216 pronunțată la data de
9 noiembrie 2007 a respins acțiunea în anulare formulată de petenta
SC S.P. SA Pașcani,
ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî
astfel instanța a reținut că reclamanta prin acțiunea în anulare, motivată în
drept în temeiul art. 364 lit. g) și i C. proc. civ., a invocat motive de
nelegalitate și netemeinicie, criticând sentința pentru greșita interpretare a
clauzelor contractuale și greșita apreciere a probelor administrate în cauză.
Împotriva hotărârii pronunțată de Curtea de
Apel București, secția a VI-a comercială, reclamanta SC S.P. SA PAȘCANI a
declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
La termenul de judecată stabilit pentru
judecarea recursului, intimata-pârâtă prin avocat a invocat excepția
tardivității recursului reclamantei.
Înalta Curte analizând excepția invocată și
constatând că reclamanta a primit decizia recurată la data de 26 noiembrie 2007
(fila 50 - dosar apel) iar recursul a fost înregistrat la data de 17 decembrie
2007 conform ștampilei plicului depus la oficiu poștal (fila 9 - dosar recurs),
rezultă că recursul a fost declarat după împlinirea termenului de decădere de
15 zile prevăzut de art. 301 C. proc. civ.
Așa fiind, recursul reclamantei va fi respins
ca tardiv declarat.
Având în vedere
dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ. recurenta-reclamantă va fi
obligată la plata cheltuielilor de judecată către intimata-pârâtă SC E.E. SRL
București
.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de reclamanta SC S.P. SA Pașcani împotriva deciziei comerciale nr. 216
din 9 noiembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca
tardiv.
Obligă
recurenta-reclamantă la 4.376,23 cheltuieli de judecată intimatei-pârâtă
SC E.E. SRL
București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 8 octombrie 2008.