ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3150/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Judecătoria Drobeta Turnu Severin prin sentința nr. 135/C din 27 februarie 2007 a admis excepția necompetenței materiale a instanței, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC V.I. SRL cu sediul social în Turnu Severin județul Mehedinți și pe pârâta SC Z.F. SRL cu sediul social în Zimnicea, județul Teleorman în favoarea Tribunalului Mehedinți, având în vedere că obiectul litigiului nu este evaluabil în bani, fiind aplicabile dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) C. proc. civ. Tribunalul Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 207/Com din 22 mai 2007 a respins excepția prematurității acțiunii ridicată de pârâtă prin întâmpinare și a admis în parte acțiunea reclamantei SC V.I.

SRL împotriva pârâtei SC Z.F. SRL în sensul că a constatat reziliat contractul de închiriere din 3 mai 2006. De asemenea a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 7.500 lei reprezentând contravaloare chirie plus penalități de întârziere de 2% pe zi de întârziere calculate de la data scadenței până la data plății efective, fără ca penalitățile să depășească cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate. A mai fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 1.545 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că părțile au încheiat contractul de închiriere din 3 mai 2006 pentru o suprafață de 165 mp situată în Dr. Turnu Severin.

Întrucât pârâta nu a făcut dovada faptului că ar fi fost împiedicată să intre în posesia spațiului închiriat precum și pentru faptul că nu a plătit contravaloarea chiriei s-a impus rezilierea contractului de închiriere, având în vedere dispozițiile art. 20 din contract și art. 969 C. civ., precum și notificarea din 10 octombrie 2006, prin care reclamanta a notificat rezilierea contractului în termen de 20 de zile calendaristice de la înștiințare. Contractul având valabilitate până la sfârșitul lunii octombrie 2006, când a operat rezilierea în baza notificării din 10 octombrie 2006, pârâta datorează contravaloarea chiriei pentru lunile iunie - octombrie 2006, în valoare de 7500 lei.

În baza art. 969 C. civ., pârâta mai datorează și penalități de întârziere în cuantum de 2% pe zi de întârziere, începând cu data scadenței și până la data plății efective, dar care potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 469/2002 nu pot depăși cuantumul debitului asupra căruia sunt calculate. Curtea de Apel Craiova, secția comercială, prin Decizia nr. 289 din 29 noiembrie 2007 a admis apelul formulat de pârâta SC Z.F. SRL împotriva sentinței nr. 207 din 22 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ, și a schimbat sentința în sensul că a respins capătul de cerere în despăgubiri ca nefondat. Au fost menținute dispozițiile referitoare la rezilierea contractului și obligată pârâta la suma de 8,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, efectuate în fond, către reclamantă.

De asemenea a mai fost obligată intimata la 676 lei cheltuieli de judecată, efectuate în calea de atac, către apelantă. În fundamentarea acestei soluții, instanța de apel a constatat că prima instanță în mod greșit a reținut culpa SC Z.F. SRL pentru neexecutarea contractului și în consecință a dispus în mod nelegal rezilierea la cererea reclamantei SC V.I. SRL. Cu toate acestea a fost menținută constatarea rezilierii contractului, neexistând motiv de apel sub acest aspect, mai ales că pârâta SC Z.F. SRL a fost de acord cu desființarea raporturilor contractuale. Pretențiile intimatei reclamante nu se justifică nici ca despăgubiri pentru prejudiciul cauzat pentru neexecutarea obligațiilor contractuale, în condițiile în care, locatorul nu a făcut dovada că neexecutarea contractului este imputabilă locatarului.

Împotriva Deciziei nr. 289 din 29 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, a promovat recurs reclamanta SC V.I. SRL, care a criticat această hotărâre pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. modificarea în parte a deciziei atacate, în sensul admiterii capătului de cerere accesoriu privind obligarea pârâtei la plata sumei de 7.500 lei reprezentând contravaloare chirie pe perioada 1 iunie - 31 octombrie 2006 plus penalități de întârziere de 2% pe zi. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile aduse prin cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge ca nefondat recursul reclamantei SC V.I.

SRL pentru următoarele considerente. În faza procesuală a apelului a fost dată o completă și integrală apreciere a probelor, fiind stabilite cu rigurozitate adevăratele raporturi juridice dintre părți, cu reala întindere a drepturilor și obligațiilor asumate reciproc în cadrul contractului de închiriere din 3 mai 2006. Este de necontestat că potrivit contractului de închiriere din 3 mai 2006, de comun acord, prin manifestarea liberă de voință exprimată, părțile au stipulat că acest contract intră în vigoare la data de 1 iunie 2006 iar la art. 6 din cap. IV intitulat „obligațiile proprietarului” s-a precizat că proprietarul are obligația de a preda spațiul închiriat liber de orice sarcină.

În acest context a fost eficiență juridică cadrului legal instituit de dispozițiile art. 1420 C. civ., care reglementează că locatorul este dator, prin însăși natura contractului, fără să fie trebuință de nici o stipulare specială de a preda locatarului lucrul închiriat sau arendat, de a-l menține în stare de a putea servi la întrebuințarea pentru care a fost închiriat sau arendat, de a face ca locatarul să se poată folosi neîmpiedicat în tot timpul locațiunii. Reclamanta nu a reușit să facă dovada obligațiilor care îi incumbă conform exigențelor expuse anterior, astfel încât pe deplin justificat a fost respins capătul de cerere în despăgubiri. Pentru aceste rațiuni urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC V.I.

SRL împotriva Deciziei nr. 289 din 29 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, nefiind îndeplinită nici o cerință prevăzută de art. 304 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC V.I. SRL Dr. Turnu Severin, împotriva Deciziei nr. 289 din 29 noiembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 30 octombrie 2008.