ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3145/2008

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta SC C. SRL Mizil prin cererea

înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia a solicitat ca prin hotărârea ce se

va pronunța să dispună evacuarea pârâților, Ș.E., N.C., M.L., C.E., F.F. și

G.F. din imobilul situat în Sinaia, județul Prahova pe care l-a cumpărat

conform contractului de vânzare-cumpărare.

La termenul din 21

ianuarie 2006 reclamanta a modificat acțiunea principală, fiind de acord cu

excepția lipsei calității procesuale active a pârâtului G.F. solicitând

scoaterea din cauză a acestuia și introducerea în calitate de pârâte a SC

P.M.S. SRL Sinaia și a Primăriei Orașului Sinaia.

După renunțările

succesive ale reclamantei la judecată față de pârâții N.C., F.F., Ș.E., și M.L.,

au calitatea de pârâți doar SC P.M.S. SRL Sinaia, C.E. și Primăria Sinaia.

Judecătoria Sinaia

prin sentința nr. 1131 din 8 noiembrie 2006 a admis excepția necompetenței

materiale a Judecătoriei Sinaia, invocată din oficiu și a declinat competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, secția comercială.

Prin sentința nr. 656

din 2 mai 2007, Tribunalul Prahova, secția comercială și de contencios

administrativ, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a

Primăriei Sinaia, s-a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta

SC C. SRL Mizil și s-a dispus evacuarea pârâților C.E. și SC P.M.S. SRL Sinaia,

din imobilul situat în Sinaia, județul Prahova și s-a luat act că nu s-au

solicitat cheltuieli de judecată.

Tribunalul pentru a

hotărî astfel a reținut că în ce privește excepția lipsei calității procesuale

pasive a pârâtei Primăria Orașului Sinaia, este întemeiată deoarece nu există

identitate între persoana acesteia și calitatea de titular al obligației ce

formează conținutul raportului dedus judecății, imobilului situat în Sinaia, este

proprietatea reclamantei în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 1484

din 21 februarie 2005 și este ocupat fără drept de pârâta SC P.M.S. SRL Sinaia

întrucât contractul de închiriere al imobilului-teren, încheiat între pârâta SC

P.M.S. SRL Sinaia și Primăria Sinaia din 2003, prelungit prin act adițional, a

fost reziliat, în aceeași situație fiind și pârâta C.E.

Prin apelul declarat

împotriva acestei sentințe pârâta SC P.M.S. SA Sinaia a criticat hotărârea

instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie invocând că în mod greșit

a fost admisă acțiunea, deoarece era inadmisibilă, excepție ridicată prin

cererea depusă la termenul din 28 februarie 2007 și asupra căreia instanța nu

s-a pronunțat, că în mod greșit a fost admisă acțiunea și că nu s-au aplicat dispozițiile

art. 494 alin. (3) C. civ.

Curtea de Apel

Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal,

pronunțându-se asupra criticilor formulate prin Decizia nr. 248 din 10

decembrie 2007, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta SC P.M.S. SRL

Sinaia.

În motivarea acestei

soluții instanța de apel, a reținut că nepronunțarea instanței de fond asupra

excepției de inadmisibilitate a acțiunii, este nefondată întrucât instanța s-a

pronunțat asupra acestei excepții prin sentința prin care a admis acțiunea și a

considerat că acțiunea formulată de reclamantă este admisibilă și a dispus

evacuarea apelantei și a pârâtei C.E.

Privitor la critica

apelantei că în mod greșit a fost evacuată din imobil, instanța de apel a

reținut-o ca fiind nefondată întrucât pârâta pentru imobilul din care a fost

evacuată nu deține nici un titlu legal iar contractul de închiriere din 2003 pe

care apelanta l-a avut cu Primăria Orașului Sinaia prelungit prin act adițional

a fost reziliat.

În ceea ce privește

susținerea reclamantei privitor la aplicabilitatea dispozițiilor art. 494 alin.

(3) C. civ. este nefondată deoarece despăgubirile prevăzute de aceste

dispoziții nu au făcut obiectul acțiunii, iar apelanta-pârâtă nu a formulat

vreo cerere reconvențională în acest sens.

Împotriva Deciziei nr.

248 din 10 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești a declarat

recurs pârâta SC P.M.S. SRL Sinaia întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ. solicitând admiterea recursului și modificarea în parte a deciziei

în sensul respingerii ca inadmisibilă a acțiunii în evacuare în ceea ce o

privește.

În susținerea

recursului său pârâta a arătat că este proprietara chioșcului amplasat pe

terenul situat în Sinaia, edificat cu autorizație de construire situație față

de care s-a încheiat cu Primăria Sinaia un contract de închiriere pentru

suprafața de teren de 11 mp ocupată cu această construcție, susținând totodată

că așa cum a arătat și la instanța de apel sunt aplicabile dispozițiile art. 494

alin. (3) C. civ. și numai dacă societatea reclamantă îi va despăgubi, vor

proceda la eliberarea terenului pe care-l ocupă construcția respectivă.

Recursul este

nefondat.

Înalta Curte de

Casație și Justiție a fost sesizată cu o cale extraordinară de atac reglementată

de Titlul V cap. 1 secțiunile I și II C. proc. civ., nedevolutivă, care poate

fi promovată numai în condițiile de formă și fond prevăzute procedural.

Respectarea

cerințelor privind cuprinsul cererii de recurs este prevăzută sub sancțiunea

nulității de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. ceea ce confirmă în plus că

această cale de atac de reformare impune numai analiza motivelor de

nelegalitate și nu o rejudecare a fondului.

În raport de aceste

precizări se constată că deși recurenta a invocat art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

conform căruia trebuia să demonstreze că hotărârea pronunțată este lipsită de

temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, aceste

ipoteze ale textului nu rezultă din expunerea criticii redate.

În ceea ce privește

mențiunea conform căreia a arătat că în instanță sunt aplicabile dispozițiile art.

494 alin. (3) C. civ. fără a aduce critici privind modul în care a fost

soluționat acest aspect de instanța de apel nu poate fi reținut ca motiv de

recurs. De altfel instanța de control a reținut în mod corect că dispozițiile

prevăzute de aceste dispoziții nu au făcut obiectul acțiunii, iar apelanta nu a

formulat vreo cerere reconvențională în acest sens, apreciind ca nefondată această

critică.

În consecință, pentru

motivele anterior arătate și în raport de susținerile recurentei prin care se

evocă netemeinicia și nu nelegalitatea soluției anterioare, potrivit art. 312 C.

proc. civ. se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de pârâta SC P.M.S. SRL Sinaia, împotriva Deciziei nr. 248 din 10

decembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședința publică, astăzi 30 octombrie 2008.