ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3145/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC C. SRL Mizil prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună evacuarea pârâților, Ș.E., N.C., M.L., C.E., F.F. și G.F. din imobilul situat în Sinaia, județul Prahova pe care l-a cumpărat conform contractului de vânzare-cumpărare. La termenul din 21 ianuarie 2006 reclamanta a modificat acțiunea principală, fiind de acord cu excepția lipsei calității procesuale active a pârâtului G.F. solicitând scoaterea din cauză a acestuia și introducerea în calitate de pârâte a SC P.M.S. SRL Sinaia și a Primăriei Orașului Sinaia. După renunțările succesive ale reclamantei la judecată față de pârâții N.C., F.F., Ș.E., și M.L., au calitatea de pârâți doar SC P.M.S.

SRL Sinaia, C.E. și Primăria Sinaia. Judecătoria Sinaia prin sentința nr. 1131 din 8 noiembrie 2006 a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sinaia, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, secția comercială. Prin sentința nr. 656 din 2 mai 2007, Tribunalul Prahova, secția comercială și de contencios administrativ, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Sinaia, s-a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta SC C. SRL Mizil și s-a dispus evacuarea pârâților C.E. și SC P.M.S. SRL Sinaia, din imobilul situat în Sinaia, județul Prahova și s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Tribunalul pentru a hotărî astfel a reținut că în ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria Orașului Sinaia, este întemeiată deoarece nu există identitate între persoana acesteia și calitatea de titular al obligației ce formează conținutul raportului dedus judecății, imobilului situat în Sinaia, este proprietatea reclamantei în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 1484 din 21 februarie 2005 și este ocupat fără drept de pârâta SC P.M.S. SRL Sinaia întrucât contractul de închiriere al imobilului-teren, încheiat între pârâta SC P.M.S. SRL Sinaia și Primăria Sinaia din 2003, prelungit prin act adițional, a fost reziliat, în aceeași situație fiind și pârâta C.E.

Prin apelul declarat împotriva acestei sentințe pârâta SC P.M.S. SA Sinaia a criticat hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie invocând că în mod greșit a fost admisă acțiunea, deoarece era inadmisibilă, excepție ridicată prin cererea depusă la termenul din 28 februarie 2007 și asupra căreia instanța nu s-a pronunțat, că în mod greșit a fost admisă acțiunea și că nu s-au aplicat dispozițiile art. 494 alin. (3) C. civ. Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, pronunțându-se asupra criticilor formulate prin Decizia nr. 248 din 10 decembrie 2007, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta SC P.M.S. SRL Sinaia.

În motivarea acestei soluții instanța de apel, a reținut că nepronunțarea instanței de fond asupra excepției de inadmisibilitate a acțiunii, este nefondată întrucât instanța s-a pronunțat asupra acestei excepții prin sentința prin care a admis acțiunea și a considerat că acțiunea formulată de reclamantă este admisibilă și a dispus evacuarea apelantei și a pârâtei C.E. Privitor la critica apelantei că în mod greșit a fost evacuată din imobil, instanța de apel a reținut-o ca fiind nefondată întrucât pârâta pentru imobilul din care a fost evacuată nu deține nici un titlu legal iar contractul de închiriere din 2003 pe care apelanta l-a avut cu Primăria Orașului Sinaia prelungit prin act adițional a fost reziliat.

În ceea ce privește susținerea reclamantei privitor la aplicabilitatea dispozițiilor art. 494 alin. (3) C. civ. este nefondată deoarece despăgubirile prevăzute de aceste dispoziții nu au făcut obiectul acțiunii, iar apelanta-pârâtă nu a formulat vreo cerere reconvențională în acest sens. Împotriva Deciziei nr. 248 din 10 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești a declarat recurs pârâta SC P.M.S. SRL Sinaia întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. solicitând admiterea recursului și modificarea în parte a deciziei în sensul respingerii ca inadmisibilă a acțiunii în evacuare în ceea ce o privește.

În susținerea recursului său pârâta a arătat că este proprietara chioșcului amplasat pe terenul situat în Sinaia, edificat cu autorizație de construire situație față de care s-a încheiat cu Primăria Sinaia un contract de închiriere pentru suprafața de teren de 11 mp ocupată cu această construcție, susținând totodată că așa cum a arătat și la instanța de apel sunt aplicabile dispozițiile art. 494 alin. (3) C. civ. și numai dacă societatea reclamantă îi va despăgubi, vor proceda la eliberarea terenului pe care-l ocupă construcția respectivă. Recursul este nefondat. Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată cu o cale extraordinară de atac reglementată de Titlul V cap. 1 secțiunile I și II C. proc.

civ., nedevolutivă, care poate fi promovată numai în condițiile de formă și fond prevăzute procedural. Respectarea cerințelor privind cuprinsul cererii de recurs este prevăzută sub sancțiunea nulității de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. ceea ce confirmă în plus că această cale de atac de reformare impune numai analiza motivelor de nelegalitate și nu o rejudecare a fondului. În raport de aceste precizări se constată că deși recurenta a invocat art. 304 pct. 9 C. proc. civ. conform căruia trebuia să demonstreze că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, aceste ipoteze ale textului nu rezultă din expunerea criticii redate. În ceea ce privește mențiunea conform căreia a arătat că în instanță sunt aplicabile dispozițiile art. 494 alin. (3) C. civ.

fără a aduce critici privind modul în care a fost soluționat acest aspect de instanța de apel nu poate fi reținut ca motiv de recurs. De altfel instanța de control a reținut în mod corect că dispozițiile prevăzute de aceste dispoziții nu au făcut obiectul acțiunii, iar apelanta nu a formulat vreo cerere reconvențională în acest sens, apreciind ca nefondată această critică. În consecință, pentru motivele anterior arătate și în raport de susținerile recurentei prin care se evocă netemeinicia și nu nelegalitatea soluției anterioare, potrivit art. 312 C. proc. civ. se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC P.M.S. SRL Sinaia, împotriva Deciziei nr. 248 din 10 decembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 30 octombrie 2008.