ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3275/2013

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Prin

decizia civilă nr. 6779 din 6 noiembrie 2012 pronunțată de Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. 648/3/2010,

a fost constatat nul recursul declarat

de reclamanții M.T. și M.V. împotriva deciziei civile nr. 105/A din 29 martie

2011 a Curții de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind

proprietatea intelectuală.

Prin cererea formulată la data de 6

decembrie 2012, întemeiată pe dispozițiile art 322-328 C. proc. civ., M.T. și M.V.

au solicitat revizuirea

deciziei sus­menționate, arătând că hotărârile anterioare pronunțate în cauză

s-au bazat pe o decizie abuzivă și emisă prin exces de putere, respectiv,

decizia nr. 707 din 25 februarie 2003 a Curții Supreme de Justiție.

Revizuenții mai arată că sunt

proprietarii legali ai imobilului situat în sectorul 2, București, pe care l-au

cumpărat, cu bună-credință, de la stat, sens în care invocă generic

dispozițiile Legii nr. 112/1995, Normele metodologice H.G. nr. 11/1997, Decizia

Curții Constituționale nr. 73/1995, Legea cadastrului și publicității

imobiliare, Legea nr. 18/1991, Constituția României, C. civ. și C. proc. civ.,

H.G. nr. 498/2003, Legea nr. 289/2003, etc.

Examinând cererea de revizuire în

raport de excepția de inadmisibilitate invocată din oficiu, a cărei analiză

este prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii, față de caracterul

său peremptoriu, Înalta Curte urmează a o respinge, ca inadmisibilă, pentru

următoarele considerente:

Revizuirea reprezintă acea cale

extraordinară de atac de retractare ce oferă posibilitatea retractării unei

hotărâri judecătorești definitive care se vădește a fi greșită în raport cu

unele împrejurări de fapt survenite după pronunțarea acesteia.

Retractarea unei hotărâri

judecătorești definitive produce efecte grave pentru părți și pentru

stabilitatea raporturilor juridice civile, astfel încât legea reglementează

această cale de atac numai în cazuri strict determinate.

Pe de altă parte însă, revizuirea

constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații

excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în

substanța sa.

Obiectul revizuirii este determinat

chiar prin dispozițiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., text legal potrivit

căruia se poate solicita revizuirea „unei hotărâri rămasă definitivă în

instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o

instanță de recurs atunci când evocă fondul”.

Din textul citat rezultă că pentru

hotărârile judecătorești pronunțate de instanțe de recurs, legiuitorul a impus

o condiție specială, în sensul că aceste hotărâri pot forma obiect al unei

cereri de revizuire numai dacă prin ele se evocă fondul cauzei.

O instanță de recurs evocă fondul

cauzei atunci când, statuând în drept în mod diferit față de modalitatea în

care au facut-o instanțele anterioare, pronunță o soluție proprie și diferită

de cele anterior date în aceeași cauză.

În categoria hotărârilor care evocă

fondul intră toate hotărârile prin care tribunalele și curțile de apel rejudecă

fondul după casare.

Per a contrario, nu au acest caracter

și nu pot fi atacate pe calea extraordinară de atac a revizuirii hotărârile

prin care s-a respins recursul, prin care s-a dispus casarea cu trimitere sau

prin care recursul s-a constatat nul.

Analizând actele și lucrările

dosarului, se constată că în speță, prin decizia ce se tinde a fi revizuită,

s-a constatat nulitatea recursului declarat de revizuenții din prezenta cauză

împotriva deciziei civile nr. 105/A din 29 martie 2011 a Curții de Apel

București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea

intelectuală.

Așa fiind, se constată că nu este

îndeplinită o condiție generală de admisibilitate a cererii de revizuire,

condiție impusă de art. 322 C. proc. civ., și anume, aceea ca hotărârea dată în

recurs să evoce fondul, situație în raport de care analizarea altor condiții

specifice reglementate de cazul de revizuire invocat devine inutilă.

Pentru aceste considerente, cererea de

revizuire va fi respinsă, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de

revizuire formulată de M.T. și M.V. împotriva deciziei nr. 6779 din 6 noiembrie

2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

12 iunie 2013.