ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4047/2013

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Prin

cererea înregistrată la data de 20 noiembrie 2012 la Tribunalul București, secția

a IV-a civilă,

petenții P.E.

și P.H.B. au solicitat tribunalului, conform dispozițiilor art. 281 C. proc.

civ. lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 1448 din 22 octombrie 2010

pronunțată în Dosarul nr. 29986/3/2010, în sensul că suma de 597.124 RON

reprezintă numai diferența de preț de piață a imobilului situat în București,

str. C., sector 1 și nu cuprinde și contravaloarea îmbunătățirilor.

Prin încheierea din data de 25

ianuarie 2013 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă,

s-a admis cererea, s-a lămurit dispozitivul

în sensul că suma de 597.124 RON reprezintă diferența dintre prețul de piață al

imobilului situat în București, str. C., sector 1, în cuantum de 663.000 RON și

suma de 10.632 reprezentând contravaloarea prețului și a dobânzilor achitate de

reclamanți și suma de 56.244 RON, îmbunătățiri aduse imobilului, aceste ultime

două sume fiind acordate prin sentința civilă nr. 5991/2005 pronunțată de

Judecătoria Sectorului 1, în Dosarul nr. 8295/2004 și au fost menținute și

restul dispozițiilor.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut

că cererea este întemeiată deoarece prin sentința civilă nr. 5991 din 13 iunie 2005,

pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în Dosarul nr. 8295/2004, definitivă

și irevocabilă și învestită cu formulă executorie, s-a admis cererea acelorași petenți

în contradictoriu cu Municipiul București prin Primarul General și s-a dispus obligarea

acestui pârât la plata prețului reactualizat conform indicelui de inflație și a

dobânzilor achitate de reclamanți pentru imobil ca urmare a răspunderii pentru evicțiune

a vânzătorului pârât, precum și a sumei de 562.443.726 ROL contravaloarea îmbunătățirilor

efectuate de către reclamanții petenți pe cheltuială proprie reținându-se aplicarea

art. 49 din Legea nr. 10/2001.

În prezenta cauză reclamanții au solicitat

stabilirea prețului de piață al imobilului sus menționat conform standardelor internaționale

de evaluare în conformitate cu dispozițiile art. 50

1

din Legea nr. 10/2001

așa cum a fost modificată prin Legea nr. 1/2009.

În raportul de expertiză efectuat în cauză

s-a calculat valoarea de piață a imobilului din care, așa cum au precizat reclamanții

la dosarul Judecătoriei sector 1 urma să se scadă sumele deja încasate de către

aceștia și anume prețul plătit la valoarea reactualizată și contravaloarea îmbunătățirilor.

Împotriva acestei încheieri a declarat

apel pârâtul Ministerul Finanțelor Publice.

În dezvoltarea motivelor de apel s-a susținut

că în mod greșit instanța de judecată a obligat instituția apelantă la plata sumei

de 597.124 RON având în vedere faptul că dintr-un simplu calcul matematic, rezultă

că diferența dintre prețul de piață și sumele stabilite de Judecătoria sectorului

1 București prin sentința civilă nr. 5991/2005 este de 596.124 RON.

Prin decizia nr. 169/A din 10 mai 2013

Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins apelul.

Pentru a se pronunța astfel instanța a

reținut că apelul formulat tinde la repunerea în discuție a unor chestiuni stabilite

cu putere de lucru judecat prin hotărâri anterioare.

Astfel, prin sentința civilă nr. 5991 din

13 iunie 2005 a Judecătoriei sector 1, a fost obligat Municipiul București prin

Primarul General la plata sumei de 106.327.362 ROL reprezentând contravaloarea prețului

și a dobânzilor achitate de reclamanți, reactualizate și la suma de 562.443.726

ROL, reprezentând contravaloare îmbunătățiri.

În prezentul proces, s-a solicitat în contradictoriu

cu Ministerul Finanțelor Publice, diferența dintre prețul de piață al imobilului

și prețul actualizat cu indicele inflației. Acest preț a fost stabilit pe baza unei

expertize, la suma de 663.000 RON.

Hotărârea pronunțată în fond în prezenta

cauză a rămas irevocabilă, ca urmare a respingerii recursului declarat de Ministerul

Finanțelor Publice prin decizia nr. 2277 din 28 martie 2012 pronunțată de

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

I

civilă.

Ca atare, aspectele invocate în apelul

formulat, nu reprezintă greșeli de calcul efectuate de instanța de fond cu ocazia

soluționării cererii de lămurire a dispozitivului, ci vizează însăși substanța dreptului

dedus judecății, respectiv cuantumul sumei ce urmează a fi plătită de apelantul

pârât cu titlu de diferență de valoare dintre prețul reactualizat și valoarea de

circulație a imobilului.

Împotriva acestei decizii pârâtul Ministerul

Finanțelor Publice a formulat apel, invocând dispozițiile art. 304 pct 9 C.

proc. civ.

În motivare se susține că în mod greșit

apelul a fost respins, având în vedere faptul că dintr-un simplu calcul matematic

rezultă că diferența dintre prețul de piață și sumele stabilite de Judecătoria sector

1 prin sentința civilă nr. 5991/2005 este de 596.124 RON, urmând a se constata că

suma corectă este 596.124 RON și nu 597.124 RON.

Recursul va fi respins.

Hotărârea pronunțată în fond în prezenta

cauză, respectiv sentința nr. 1448 din 22 octombrie 2010 a Tribunalului București,

secția a IV-a civilă, a rămas irevocabilă, ca urmare a respingerii recursului declarat

de Ministerul Finanțelor Publice prin decizia nr. 2277 din 28 martie 2012 pronunțată

de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

I

civilă, având astfel de autoritate de lucru judecat.

Așa fiind, în mod corect Tribunalul București,

secția a IV-a civilă, a admis prin încheierea din data de 25 ianuarie 2013 cererea

de lămurire a dispozitivului și în mod corect Curtea de Apel București, secția a

IV-a civilă, a respins apelul pârâtului Ministerul Finanțelor Publice reprezentat

de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București.

Susținerile recurentului nu pot fi primite

atâta timp cât, acesta a fost parte în Dosarul 29986/3/2010 al Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția

I

civilă, în care s-a pronunțat

decizia nr. 2277 din 28 martie 2012 nu a făcut apărări în sensul celor susținute

în prezentul recurs.

Consecința juridică a sentinței nr. 1448

din 22 octombrie 2010 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, definitivă

și irevocabilă prin 2277 din 28 martie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția

I

civilă, este că statuările sale au autoritate

de lucru judecat, iar suma de 597.124 RON nu mai poate fi obiect al unei noi analize

și nu se pot reanaliza probleme de drept deja dezlegate.

Pentru considerentele expuse se reține

că instanța de apel a pronunțat o hotărâre cu aplicarea corectă a legii, criticile

formulate în prezentul recurs urmând a fi înlăturate ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul

Finanțelor Publice împotriva deciziei nr. 169A din 10 mai 2013 a Curții de Apel

București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26

septembrie 2013.