ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4994/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4994/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Sesizarea
instanței de fond
Prin acțiunea în contencios administrativ
formulată la data de 15 iulie 2010 de către reclamantul R.P. în contradictoriu
cu pârâții C.J. Maramureș – C.E.P.A.H. și M.M.F.P.S. – C.S.E.P.A.H. s-a
solicitat să se dispună:
- desființarea
Certificatului de încadrare în grad de handicap din 30 martie 2010;
- obligarea pârâtelor
să stabilească gradul de handicap „Accentuat", deficiență funcțională:
„Accentuat", data dobândirii handicapului: "Congenital" si
valabilitatea certificatului: „Permanent";
- obligarea pârâților
la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii
s-a arătat că prin Certificatul de încadrare în grad de handicap din 30 martie 2010
emis de C.E.P.A.H. în Dosarul nr. 40211 reclamantul a fost încadrat în gradul
de handicap mediu, cu o deficiență funcțională medie.
S-a mai arătat că
totodată, în mod eronat nu a fost completată rubrica privitoare la data
dobândirii handicapului deși din actele medicale depuse a rezultat faptul că
deficienta este una congenitală.
De asemenea, a mai
arătat reclamantul că certificatul ar fi trebuit să fie emis cu valabilitate
permanentă, raportat la natura permanentă a afecțiunilor de care suferă.
S-a mai arătat de
către reclamant că împotriva certificatului de încadrare în grad de handicap a
formulat contestație în condițiile art. 13 alin. (2) din Metodologia aprobată
prin H.G. nr. 430/2008.
Contestația a fost
înregistrată sub nr. 40 din 29 aprilie 2010 la C.J. Maramureș – C.E.P.A.H. fără
a fi soluționată până în prezent în vreun fel de Comisia superioară, deși
termenul legal prevăzut de art. 13 alin. (4) din Metodologie s-a împlinit.
Pârâtul M.M.F.P.S. a
formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată de R.P., prin
care a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Maramureș de a
soluționa cauza dedusă judecății.
Prin Sentința nr. 2041
din 20 aprilie 2011 Tribunalul Maramureș a admis excepția necompetenței
materiale invocată și a declinat cauza în favoarea Curții de Apel Cluj.
S-a mai invocat și
excepția lipsei calității procesuale pasive a M.M.F.P.S.
Pârâtul C.J. Maramureș
a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii reclamantului pe
cale de excepție fată de C.J. Maramureș pentru lipsa calității procesuale
pasive iar pe fondul cauzei să se respingă acțiunea reclamantului, ca
neîntemeiată.
Soluția instanței
de fond
Prin Sentința nr. 516
din 30 septembrie 2011, Curte de Apel Cluj, a admis acțiunea formulată de
reclamantul R.P., a desființat certificatul de încadrare în grad de handicap din
30 martie 2010 precum și Decizia de încadrare în grad de handicap nr. 5577 din 13
decembrie 2010, a obligat pârâții să stabilească gradul de handicap accentuat,
deficiență funcțională accentuată, data dobândirii handicapului congenital și
valabilitatea handicapului permanent și a obligat pârâtele să plătească în
solidar reclamantului suma de 1.150 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța
această hotărâre, Curtea a observat că prin certificatul din 3 martie 2009 C.E.P.A.H.
a realizat încadrarea reclamantului în gradul de handicap accentuat, reținând
că, față de afecțiunile de care suferă reclamantul deficienta funcțională este
una accentuată.
Curtea a observat că,
ulterior, prin Certificatul de încadrare în grad de handicap din 30 martie 2010
emis de C.E.P.A.H. în Dosarul nr. 40211 reclamantul a fost încadrat în gradul
de handicap mediu, cu o deficiență funcțională medie.
Prin urmare concluzia
la care a ajuns comisia a fost că starea de sănătate a reclamantului s-a
îmbunătățit și în consecință gradul de handicap a scăzut de la accentuat la
mediu. Or, a reținut instanța că afecțiunile de care suferă reclamantul sunt
congenitale - la care se adaugă anumite afectări secundare ale altor organe
consecință a defectului congenital.
Totodată curtea a
reținut că nu a fost completată rubrica privitoare la data dobândirii
handicapului deși din actele medicale depuse a rezultat faptul că deficiența
este una congenitală. De asemenea, certificatul ar fi trebuit să fie emis cu
valabilitate permanentă, raportat la natura permanentă a afecțiunilor de care
suferă reclamantul.
Pentru a ajunge la
această concluzie curtea a avut în vedere actele medicale depuse la dosarul
cauzei.
În consecință,
certificatul de încadrare în grad de handicap din 30 martie 2010 și Decizia de
încadrare în grad de handicap nr. 5577 din 13 decembrie 2010 au fost
considerate nelegale.
Reclamantul este
diagnosticat cu Insuficiență Renală Cronică stadiul II, afecțiune care a atras
inițial încadrarea în gradul de handicap accentuat or, în opinia instanței din
actele medicale depuse la dosar și avute în vedere de comisia de evaluare nu
rezultă o îmbunătățire a funcției renale în sensul modificării gradului de
handicap.
Calea de atac
exercitată
Împotriva sentinței
pronunțată de Curtea de Apel Cluj a declarat recurs M.M.F.P.S. și au solicitat
modificarea sentinței atacate.
În motivele de recurs
se critică soluția instanței pentru că a fost dată cu încălcarea dispozițiilor
Ordinului nr. 762/1992/2007.
Cu privire la
stabilirea de către instanța de fond a gradului accentuat de handicap s-a făcut
precizarea că pentru stabilirea acestui grad de handicap s-a reținut numai
insuficiența renală stadiu II, celelalte maladii (insuficiența cardiacă stadiul
II, hepatită și maladiile asociate) nu atrag un grad superior celui acordat
prin actele administrative atacate.
Instanța de fond nu a
verificat în ce măsură parametrii funcționali sunt corespunzători deficienței
medii, deși parametrii standard sunt prevăzuți în Ordinul nr. 762/1992/2007,
dar conform datelor din scrisoarea medicală eliberată de Spit. de U. Baia Mare,
acestea pot duce la încadrarea în gradul mediu de handicap.
Cu privire la
trecerea la data ivirii handicapului a mențiunii „din nașterea”, instanța de
fond a achiesat la pretențiile reclamantului fără a se motiva în prealabil și
s-a menționat că reclamantul are o hipotrofie congenitală rinichi stâng, dar nu
a avut din naștere insuficiență renală.
Cu privire la
stipularea permanentă a valabilității încadrării în grad de handicap, s-a făcut
trimitere la instrucțiunea Metodologică nr. 800/2008 a C.S.E.P.A.H. care are
caracter obligatoriu.
În aceste
instrucțiuni se prevede în Lista B, poziția 44 că este handicap ireversibil
insuficiența renală cronică în stadiul de uremie depășită, iar reclamantul nu
este diagnosticat cu stadiul V al maladiei pentru a fi admisă solicitarea
acestuia.
S-a solicitat
modificarea sentinței atacate și pe fond, menținerea validității actelor
administrative supuse contestării.
Soluția instanței
de recurs
După examinarea
motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va
admite recursul declarat, dar pentru următoarele considerente:
În fața instanței de
fond reclamantul a solicitat desființarea certificatului de încadrare în grad
de handicap din 30 martie 2010 și a Deciziei nr. 5577 din 13 decembrie 2010
emisă de C.S.E.P.A.H., acte prin care s-a stabilit acestuia gradul de handicap
„mediu” cu termen de valabilitate 12 luni.
Instanța de fond a
admis cererea și a desființat acele acte și au fost obligați pârâții la
stabilirea gradului de handicap „accentuat”, data dobândirii handicapului
„congenital” și valabilitatea handicapului – „permanent”.
Așa cum și instanța
de fond a reținut, prin Ordinul nr. 762/1992/2007 au fost aprobate criteriile
medico-psiho-sociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de
handicap emis de M.M.F.E.Ș. și M.S.P.
Din conținutul art. 6
alin. (4) și (5) din H.G. nr. 430/2008 pentru aplicarea Metodologiei de
organizare și funcționare a Comisiei de evaluare, rezultă că pentru stabilirea
gradului de handicap este necesară evaluarea complexă, iar pentru realizarea
acesteia trebuie prezentate Comisiei, între altele, documente medicale (referat
privind situația medicală prezentă întocmit de medicul specialist,
investigațiile paraclinice solicitate de serviciul de evaluare complexă).
Instanța de fond a
obligat la stabilirea gradului accentuat de handicap în raport de cele indicate
în scrisoarea medicală din 8 februarie 2010 deși a recunoscut că încadrarea în
grad de handicap accentuat se face în funcție de toleranța individuală a I.R.C.
și simptomatologia clinică.
Așadar, nu toate
persoanele cu I.R.C. (insuficiență renală cronică) pot fi încadrate în grad de
handicap accentuat ci în funcție de toleranța individuală și de simptomatologia
clinică, dar nu au fost făcute probe în acest sens.
În ordinul comun – la
Cap.6 – Funcțiile urogenitale, sunt stabiliți parametri funcționali pentru
încadrarea în grad de handicap mediu sau accentuat, or, instanța de fond nu a
verificat dacă acești parametri sunt respectați.
Instanța de recurs nu
poate face aceste verificări pentru că nu au fost depuse dovezi în acest sens
în fața instanței de fond.
La dosarul instanței
de fond a fost depusă o scrisoare medicală din anul 2007 eliberată de Spit. Jud.
U. Baia Mare, dar valorice din aceasta nu pot fi relevante pentru anul 2010
când au fost emise de către autoritățile pârâte actele contestate în cauză.
Și în privința
obligării pârâtelor la acordarea datei dobândirii handicapului „congenital”
pentru că aceasta ar rezulta din probele aflate la dosar, se constată că din
scrisoarea medicală eliberată la 28 noiembrie 2007 de Spit. U. Baia Mare s-a
precizat la „antecedente personale” la 18 ani evidențiat rinichi stâng,
hipoplastic, astfel că susținerile instanței de fond sunt greșite.
Se recunoaște de
către recurentă că, în prezent, reclamantul are insuficiență renală cronică,
dar la dosar nu există dovezi că aceasta ar fi fost congenitală.
Instanța de fond a
obligat la acordarea valabilității gradului de handicap accentuat pe durată
nedeterminată, deși în Instrucțiunea nr. 800/ 2008 a C.S.E.P.A.H. se prevede acordarea valabilității permanente dar numai în cazul insuficienței
renale cronice în stadiul de uremie depășită, dar nici în privința acestei
încadrări instanța de recurs nu poate stabili corectitudinea încadrării în
lipsa probelor depuse de reclamant.
De aceea, în baza art.
312 C. proc. civ. raportat la art. 314 C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004,
va fi admis recursul, va fi casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare
aceleiași instanțe.
La rejudecare,
instanța de fond va solicita reclamantului să depună acte medicale din care să
rezulte parametrii funcționali prevăzuți în Ordinul nr. 762/1992/2007 – Cap.VI,
pentru a se putea stabili cu certitudine dacă se impune menținerea gradului
„mediu” sau se impune acordarea gradului de handicap accentuat.
Se vor solicita și
acte din care să rezulte data ivirii handicapului.
În funcție de actele
medicale ce vor fi depuse va putea fi stabilit dacă se impune acordarea
valabilității gradului de handicap permanent, în funcție de dispozițiile
Instrucțiunii nr. 800/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de M.M.F.P.S. – C.S.E.P.A.H. împotriva Sentinței nr. 516 din 30
septembrie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios
administrativ și fiscal.
Casează sentința
atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 23 noiembrie 2012.