ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2250/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 539 din 1 noiembrie 2007,

Curtea de Apel Cluj, secția contencios administrativ, a admis în parte acțiunea

formulată de reclamantul R.G. împotriva pârâtelor comisia de expertiză medicală

a persoanelor cu handicap pentru adulți de pe lângă Consiliul Județean

Maramureș și C.S.E.P.H.A. din cadrul M.M.F.E.Ș.; a anulat certificatul de

încadrare în grad de handicap nr. 39725 din 22 februarie 2007 emis de pârâta 1,

precum și decizia de încadrare în grad de handicap nr. 4476 din 6 iunie 2007

emisă de pârâta 2; a obligat comisia de expertiză medicală a persoanelor cu

handicap pentru adulți de pe lângă Consiliul Județean Maramureș să emită un nou

certificat de încadrare a reclamantului în grad de handicap accentuat; a

respins cererea de despăgubiri materiale de 40.000 lei și a obligat ambele

pârâte, în solidar la 100 lei, cheltuieli de judecată prin apreciere.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a reținut că potrivit actelor medicale depuse la dosar, reclamantul

suferă de tulburări de auz bilateral, dobândite din adolescență, cu pierdere

peste 70 db și de depresie hipocondrială pe fond toxic și oterosclerotic,

încadrându-se astfel în cea de a doua ipoteză a criteriilor prevăzute de

Ordinul M.S. nr. 726/2002, care nu condiționează la persoanele care invocă

handicapul auditiv cu deficiențe accentuate, ca tulburările psihice să

constituie prin ele însele afecțiuni handicapante.

Prin cererea formulată la 24

iunie 2008, R.G. a solicitat în temeiul dispozițiilor art. 281

1

C.

proc. civ. lămurirea înțelesului dispozitivului sentinței nr. 539 din 1

noiembrie 2007, în sensul că este îndreptățit a solicita și primi despăgubiri

de la data introducerii contestației împotriva certificatului nr. 32234 din 15

iunie 2005. Totodată este îndreptățit la cheltuieli de judecată și daune

interese în sumă de 1100 lei.

Prin încheierea din 22 octombrie

2008, dată în Camera de Consiliu, Curtea de Apel Cluj, secția contencios

administrativ, a respins cererea reținând pentru aceasta ca în ce privește

despăgubirile solicitate, prin sentința civile nr. 539/2009, definitivă și

irevocabilă, instanța fondului a respins-o ca nefondată, constatând că nu a

fost susținută de nici o probă, iar în ce privește cheltuielile de judecată

s-au acordat în raport de dispozițiile art. 276 și 277 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri,

R.G. a formulat recurs reiterând în fapt solicitările adresate prin cererea de

îndreptare.

Recursul nu este fondat.

Prin hotărâre definitivă și

irevocabilă (sentința civilă nr. 539/2007 și Decizia civilă nr. 2358 din 9

iunie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție) – s-a respins ca nefondată

cererea de despăgubiri formulată de R.G., pentru prejudiciile cauzate de

refuzul autorității pârâte de a-i soluționa favorabil cererile. În atare

situație nu numai că nu mai poate fi pusă în discuție data de la care aceste

despăgubiri ar putea fi acordate, dar cererea însăși nu poate face obiectul

unei cereri întemeiate pe dispozițiile art. 281 C. proc. civ.

În ce privește cheltuielile

de judecată, cum ele au fost acordate prin apreciere – în temeiul dispozițiilor

art. 276 și 277 C. proc. civ., în mod corect s-a apreciat de către Curtea de

Apel Cluj ce exced motivelor pentru care se poate formula o cerere în temeiul

dispozițiilor art. 281 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamantul R.G. împotriva încheierii civile din 22 octombrie 2008 a Curții

de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 15 aprilie 2009.