ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1364/2014

Asupra cererii de revizuire de față, constată: La data de 30 mai 2013, revizuentul B.F. a formulat pe rolul Curții de Apel Bacău o cerere prin care a solicitat revizuirea deciziei nr. 718 din 8 mai 2013 pronunțată de aceeași instanță, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 322 pct. 2 și pct. 7 C. proc. civ.

În motivarea în fapt a cererii, în esență, revizuentul a arătat că instanța de recurs a omis a se pronunța asupra incompatibilității instanței de fond de a soluționa în rejudecare acțiunea și a susținut că, referitor la diferența de spor de 75% pentru munca desfășurată în zilele de sâmbătă, instanța de control judiciar în recurs, ar fi trebuit să constate că această diferență îi revenea și, pe cale de consecință, să admită petitul prin care acesta a solicitat obligarea intimatei la diferența de spor pentru o altă perioadă, respectiv februarie-decembrie 2007. Ulterior, la data de 19 septembrie 2013, revizuentul a depus „precizări și completări” la cererea de revizuire, iar la termenul din 23 septembrie 2013, acesta a indicat, la solicitarea instanței, că hotărârile contradictorii sunt decizia civilă nr. 1044 din 27 septembrie 2006 a Curții de Apel Bacău și sentința civilă nr. 177 din 6 aprilie 2006 a Tribunalului Neamț (Dosar nr. 444/32/2013 al Curții de Apel Bacău,secția I civilă).

Prin decizia nr. 1481 din 21 octombrie 2013, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. formulată de revizuentul B.F. împotriva deciziei civile nr. 718 din 8 mai 2013 a Curții de Apel Bacău. A declinat competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 7 din același cod, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a decide astfel, cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire formulată împotriva deciziei nr. 718 din 8 mai 2013 a Curții de Apel Bacău instanța a reținut că, potrivit art. 322 alin. (1) pct. 2 din cod „revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul” se poate cere „dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut”. Astfel, prin decizia nr. 718 din 8 mai 2013 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă, s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul B.F. împotriva sentinței civile nr. 36/C din 22 ianuarie 2013 a Tribunalului Neamț, iar această hotărâre nu evocă fondul.

Referitor la necompetența Curții de Apel Bacău de a soluționa cererea de revizuire a deciziei civile nr. 1044 din 27 septembrie 2006 a Curții de Apel Bacău pretins contrară sentinței civile nr. 177 din 6 aprilie 2006 a Tribunalului Neamț (cazul de revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.), instanța a constatat că, în acord cu prevederile art. 323 alin. (2) din același cod, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice”.

Cererea de revizuire întemeiată în drept pe dispozițiile art. 322 pct. 7 din cod a fost înregistrată, ca urmare a declinării, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 13 decembrie 2013 stabilindu-se termen pentru soluționarea acesteia, la 13 mai 2014. Cererea de revizuire este inadmisibilă și urmează a fi respinsă pentru considerentele ce succed: Prin sentința civilă nr. 177 din 6 aprilie 2006, Tribunalul Neamț a admis excepția autorității de lucru judecat pentru capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei SC M.S. SA la acordarea sporului de periculozitate și, în consecință: A respins cererea de obligarea a pârâtei la plata sporului de periculozitate de 10%.

A admis în parte acțiunea formulată de reclamantul B.F. în contradictoriu cu pârâta SC M.S. SA și a obligat-o pe aceasta să plătească reclamantului: - diferența de 100% reprezentând munca prestată pentru zilele de 21 și 22 decembrie 2005; - contravaloarea cotizației pentru sindicat începând cu luna decembrie 2004 și până la data de 1 ianuarie 2006 reținută cu titlu de „chirii”; - diferența de 25% reprezentând spor pentru munca prestată în zilele de duminică începând cu data de 1 septembrie 2004 și până la data de 6 ianuarie 2006 și 75% spor cu același titlu, începând cu data de 6 ianuarie 2006 și până la data pronunțării prezentei hotărâri.

A dispus obligarea pârâtei să predea reclamantului două tichete de masă sau contravaloarea acestora aferente muncii prestate în două zile din luna decembrie 2005. A respins, ca neîntemeiate, capetele de cerere privind: obligarea pârâtei la plata diferenței de salariu începând cu luna septembrie, diferența de salariu conform complexității 3; obligarea pârâtei de a preciza în contractul individual de muncă, sporurile; constatarea nulității clauzei din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate privind sporul de 25% pentru zilele de sâmbătă și duminică”. Potrivit susținerilor revizuentului B.F. reținute prin încheierea din 23 septembrie 2013 de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, sentința civilă nr. 177/2006 a Tribunalului Neamț este contrară deciziei nr. 1044 pronunțată la data de 27 septembrie 2006 de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

Prin decizia sus menționată, Curtea de Apel Bacău, secția civilă, a respins, ca nefondat, recursul declarat de SC M.S. SA împotriva sentinței civile nr. 177/C din 6 aprilie 2006 a Tribunalului Neamț. Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul se poate cere atunci când există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. Fiind reglementată ca o cale extraordinară de atac de retractare, pentru ca revizuirea întemeiată pe motivul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc.

civ. să fie admisibilă este necesară existența triplei identități de părți, obiect și cauză, condiție fundamentală față de finalitatea revizuirii, scopul acestei căi de atac, fiind acela de a remedia erorile determinate de nesocotirea autorității de lucru judecat. Nu sunt îndeplinite cerințele textului procedural mai sus evocat, când nu au fost pronunțate soluții contradictorii, în speță, prin decizia nr. 1044 din 27 septembrie 2006 a Curții de Apel Bacău, ca urmare a respingerii recursului, sentința civilă nr. 177 din 6 aprilie 2006 a Tribunalului Neamț, prin care s-a admis în parte acțiunea a dobândit caracter irevocabil, instanța superioară validând soluția de admitere în parte a acțiunii.

Revizuirea este admisibilă numai dacă se referă la hotărâri potrivnice. Or, dacă hotărârile sunt pronunțate în același sens, cererea de revizuire nu poate fi admisă. Totodată este de observat că hotărârile pretins potrivnice sunt date în una și aceeași cauză și nu se poate reține autoritatea de lucru judecat, când instanțele nu au dat soluții contrare în aceeași cauză. În consecință, constatând că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate reglementate de textul procedural care a constituit fundamentul căii de atac promovate în speță, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

PENTU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul B.F. împotriva deciziei civile nr. 1044 din 27 septembrie 2006 a Curții de Apel Bacău. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 mai 2014.