ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3116/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 218 din 21 martie 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău, secția comercială și contencios administrativ, în Dosarul nr. 3883/2006, a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune pentru plata prețului din factura din 24 iulie 2003; a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta SC K. SRL Bacău, prin lichidator judiciar I.E., Ipurl, în contradictoriu cu pârâta SC S. SRL și a fost obligată pârâta să achite reclamantei suma de 1.051.932,94 lei preț marfă. Apelul declarat de pârâta SC S. SRL Constanța împotriva hotărârii instanței de fond a fost admis, prin Decizia nr. 99 din 21 septembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

Prin aceeași decizie, a fost schimbată în parte hotărârea, în sensul că a fost obligată apelanta- pârâtă să-i plătească intimatei- reclamante suma de 767.484,293 lei în loc de 1.051.932,94 lei preț marfă; a fost obligată apelanta și la plata sumei de 6.625 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la cele două instanțe (1.190 lei, onorarii avocat + 5.435 lei taxă de timbru); au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței și a fost respinsă cererea de suspendare ca nefondată. Împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs pârâta SC S. SRL Constanța, în termenul legal. Cum recurenta nu a timbrat anticipat recursul, aceasta a fost legal citată pentru termenul din 29 octombrie 2008 (filele 37, 38 și 42 dosar recurs) cu mențiunea de a timbra recursul cu 5.430,68 lei taxă judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar, obligație căreia nu s-a conformat.

Ori, prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată. Potrivit prevederilor art. 9 din Ordonanța nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și/sau timbrul judiciar, cererea părții se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.

Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii din citația pentru termenul de judecată din 29 octombrie 2008, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 pct. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) și (5) din Normele metodologice de aplicare a legii și să dispună anularea, ca netimbrat, a recursului pârâtei . Așa fiind,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursul declarat de pârâta SC S. SRL Constanța împotriva Deciziei nr. 99 din 21 septembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat. Irevovabilă. Pronunțată în ședință publică, azi, 29 octombrie 2008.