ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.06.2004

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2108/2005

HOTĂRÂRE
15.06.2004
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2108/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la data de 23 octombrie 2003 și precizată la data de 31 octombrie 2003,

reclamanta SC I. SRL Bacău a chemat în judecată pârâta SC C. SRL, solicitând

obligarea acesteia la restituirea contravalorii acțiunilor și a patrimoniului

cât și la plata de daune reprezentând pierderile societății, drepturile

acționarilor precum și daune morale administratorului societății în cuantum

total de 6 miliarde lei.

Prin sentința nr. 3126/2003

Tribunalul Bacău a admis excepția autorității de lucru judecată ridicată de

pârâtă, a respins capătul de cerere privind obligația de a face și a anulat ca

netimbrat cererea privind daunele provocate.

În motivarea soluției,

instanța de fond a reținut că deși i s-a pus în vedere reclamantei să achite

taxa de timbru pentru pretențiile solicitate, aceasta a refuzat din lipsa

fondurilor, solicitând scutirea de plată a acesteia, deși nu îndeplinea

condițiile unei asemenea solicitări și a admis excepția autorității de lucru

judecat.

Împotriva acestei soluții a

promovat apel reclamanta care că greșit s-a reținut autoritatea de lucru

judecat, deoarece instanța nu s-a pronunțat pe fondul cauzei, iar pentru

timbrarea cererii termenul a fost prea scurt.

Curtea de Apel Bacău, secția

comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 78 din 30

martie 2004 a admis apelul, a anulat sentința civilă nr. 3126 din 19 decembrie

2003 și a fixat termen pentru soluționarea pe fond a cauzei.

Pe parcursul soluționării pe

fond a cauzei, apelanta-reclamantă la data de 4 mai 2004 a solicitat scutirea

de plată a taxei de timbru în sumă de 88.095.000 lei, întrucât societatea nu

dispune de resurse financiare.

Prin încheierea ședinței

publice din 1 iunie 2004, instanța a respins cererea de scutire a plății taxei

de timbru, în temeiul art. 78 C. proc. civ.

Ulterior, prin decizia nr. 139

din 15 iunie 2004, acțiunea reclamantei a fost anulată ca insuficient timbrată.

Cu petiția înregistrată la

data de 16 decembrie 2004, reclamanta a declarat recurs, în termen și legal

timbrat, criticând soluția instanței de fond pe aspectul neacordării unui

termen în vederea achitării taxei de timbru urmare respingerii cererii de

scutire a plății acesteia.

Recursul este nefondat.

Criticile formulate se

referă la neacordarea de către instanța de apel în evocarea fondului a unui nou

termen de judecată în vederea achitării taxei de timbru, fără a indica un temei

legal respectiv una din situațiile, prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Din actele dosarului rezultă

că încă de la data de 4 mai 2004, i s-a comunicat administratorului societății

recurente cuantumul taxei de timbru, iar în ședința publică din 15 iunie 2004

același reprezentant precizează că societatea este în imposibilitate a achita

taxa de timbru, iar cu privire la excepția netimbrării, lasă la aprecierea

instanței.

În aceste condiții rezultă

că instanța de apel a făcut o aplicațiune corectă a dispozițiilor

sancționatorii prevăzute de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 situație

în care văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ.,

Respinge recursul declarat

de reclamanta SC I. SRL Bacău, împotriva deciziei nr. 139 din 15 iunie 2004 a

Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, ca

nefondat.

I

revocabilă

.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 25 martie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-06-10
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2972/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 133 din 2 februarie 2001 Tribunalul Bacău, secția comercială, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC S.B. SA Bacău și a obligat pe
ÎCCJ 2003-02-14
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 628/2003
68.644.844 lei și exonerarea de plata cheltuielilor de judecată, în sumă de 303.000 lei. Recursul reclamantei este nefondat, iar recursul declarat de pârâte este fondat în parte, potrivit celor ce se vor arăta. Prin sentința nr. 46 din 24 m
ÎCCJ 2005-03-25
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2116/2005
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea formulată de reclamantul S.T.O. și înregistrată pe rolul Tribunalului București la 2 octombrie 2003, s-a solicitat în contradictoriu cu pârât
ÎCCJ 2008-10-29
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3116/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 218 din 21 martie 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău, secția comercială și contencios administrativ, în Dosarul nr. 3883/2006,
ÎCCJ 2008-10-22
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3029/2008
lictuale, în loc de temeiul juridic contractual invocat de reclamant. Rejudecând cauza, după casare, Curtea de Apel Bacău, prin decizia nr. 85 din 28 iunie 2007, a respins apelul declarat de reclamant. Împotriva acestei decizii a declarat r
Sursă