ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 379/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 379/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.
12119, pronunțată la data de 20 decembrie 2006, Secția a VI-a comercială a
Tribunalului București a admis acțiunea formulată de reclamanta SC C.I. SRL, în
contradictoriu cu pârâta SC T.S.S. SRL, pe care a obligat-o să plătească
reclamantei suma de 1.062.728.357 Rol [(106.272,83 (RON)], reprezentând penalități
de întârziere și suma de 4511,93 Ron, reprezentând cheltuieli de judecată.
Apelul formulat de pârâtă
împotriva sentinței tribunalului a fost anulat, ca netimbrat, de
Secția a VI-a comercială a
Curții de Apel București, prin decizia comercială nr. 323, pronunțată la data
de 07 mai 2007, cu motivarea că apelanta nu s-a conformat obligației de a
timbra cererea sa de apel, de care a fost încunoștiințată, situație ce impune
aplicarea sancțiunii prevăzută de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997.
Împotriva menționatei
decizii a formulat recurs apelanta pârâtă SC T.S.S. SRL, invocând motivele
prevăzute de art. 304 pct. 5 și pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea recursului s-a
arătat, în esență, că instanța de apel a aplicat greșit sancțiunea anulării apelului,
întrucât taxa de timbru a fost achitată înainte de soluționarea apelului,
astfel cum rezultă din dovada eliberată de oficiul C.E.C., depusă la dosar, că,
prin această măsură, a fost lipsită de un proces echitabil, neavând posibilitatea
de a administra probe în condiții de contradictorialitate și legalitate.
Intimata a solicitat, prin
întâmpinare, respingerea recursului, ca neîntemeiat, întrucât recurenta nu a
achitat taxa de timbru.
Recursul este nefondat.
Este de observat că în
cuprinsul dosarului instanței de apel nu se află atașat nici timbrul judiciar
datorat și nici dovada achitării taxei judiciare de timbru, cum greșit susține
recurenta, așa încât, în mod corect instanța a aplicat sancțiunea prevăzută de art.
20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, aspect ce înlătură incidența motivului prevăzut
de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Cum apelanta, fără nici o
justificare, nu a făcut dovada îndeplinirii obligației de plată a timbrajului
datorat de cuantumul căruia a fost încunoștiințată și a determinat, astfel,
soluția de anulare a cererii sale de apel, nu se poate reține că, prin adoptarea
acesteia, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, știut fiind că,
înainte de a fi plătită taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar, instanța nu
poate să pună în discuția părților și să examineze, așa cum impune art. 6
paragraf 1 din C.E.D.O., aspecte legate de judecata cauzei ce i-a fost dedusă
spre soluționare, așa încât nici critica întemeiată pe motivul prevăzut de art.
304 pct. 5 C. proc. civ., nu poate fi primită.
Pentru aceste considerente,
în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge
recursul dedus judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de pârâta SC T.S.S. SRL Brănești, împotriva deciziei nr. 323 din 7 mai 2007, pronunțată
de Curtea de Apel București, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința
publică, astăzi
6
februarie 2008.