ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2887/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2887/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Deliberând asupra
recursului de față,
Prin sentința comercială nr. 5056 din 14
decembrie 2005 a Tribunalului București a fost respinsă acțiunea reclamantei
A.V.A.S. formulată împotriva pârâtei
A.S.C.A.P. - Sinaia reținându-se că pârâta a
fost radiată din R.S.A.F. pierzându-și capacitatea procesuală de folosință.
În apelul
reclamantei, Curtea de Apel București, prin decizia comercială
nr. 592 din 4
decembrie 2007 a admis apelul reclamantei, a desființat sentința atacată și a
trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a pronunța
această decizie, instanța de apel a reținut că, în mod greșit instanța de fond
nu a dispus suspendarea judecății conform art. 243 C. proc. civ. iar pe de altă
parte, prin Decizia nr. 215 din 1 martie 2006 a Tribunalului Prahova rezultă că
a fost admis recursul declarat de A.V.A.S. împotriva soluției de dizolvare a
asociației pârâte, cererea fiind respinsă ca neîntemeiată.
Apreciind că instanța
de fond a rezolvat nelegal cauza fără a intra în cercetarea fondului, instanța
de apel a aplicat dispozițiile art. 297 C. proc. civ. desființând sentința și
trimițând cauza spre rejudecare.
Decizia a fost
atacată cu recurs de către pârâtă invocându-se motivele prevăzute de art. 304 pct.
3, 5 și 9 C. proc. civ.
Se susține că
litigiul era de competența Tribunalului Prahova și nu a Tribunalului București
așa încât instanța de apel competentă era Curtea de Apel Ploiești.
O altă critică se
referă la încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de
către art. 105 alin. (2) C. proc. civ. constând în omisiunea citării părților
după repunerea pe rol a dosarului ca urmare a soluționării excepției de
neconstituționalitate de către Curtea Constituțională.
Un alt motiv de
recurs se referă la faptul că
A.S.C.A.P. Sinaia și-a încetat existența de foarte multă
vreme nemaiavând niciun membru astfel încât ea nu mai poate sta în judecată.
Recurenta a fost
citată cu mențiunea de a trimbra recursul cu 4 lei taxă judiciară de timbru și
0,15 lei timbru judiciar atât la termenul din 18 iunie 2008 cât și la 15
octombrie 2008 însă aceasta nu s-a conformat obligației de timbrare a
recursului.
Conform art. 20 alin.
(1) din Legea nr. 146/1997, orice cerere, inclusiv cea de recurs trebuie
timbrată anticipat.
Sancțiunea pentru
netimbrare este cea prevăzută de art. 20 alin. (3) din aceeași Lege nr. 146/1997
cât și de art. 9 din O.G. nr. 32/1995 modificată, respectiv anularea ca
netimbrat a recursului.
Față de faptul că
recurenta nu a făcut dovada achitării taxelor legal datorate urmează a fi
anulat ca netimbrat recursul său.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul
declarat de pârâta A.S.C.A.P. Sinaia, împotriva Deciziei Curții de Apel
București nr. 592 din 4 decembrie 2007, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 15 octombrie 2008.