ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2899/2014
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2899/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra
recursului de față, constată următoarele:
Prin
cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat Argeș, sub nr.
1533/1259/2011, reclamanta Primăria Popești - prin Primar a chemat în judecată
pe pârâta SC C.R. SRL solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 179.966,82
lei, reprezentând ajustarea nelegală a prețului de achiziție contractat prin
Contractul de execuție lucrări nr. 450 din 27 martie 2008, încheiat în baza
O.U.G. nr. 34/2006 modificată și completată, cu despăgubiri civile în cuantum
de 4.718 lei, precum și suma de 41.815 lei reprezentând costul lucrărilor
nerealizate conform condițiilor contractuale și soluției tehnice cu despăgubiri
civile în cuantum de 1.089 lei, sume ce rezultă din Raportul de audit al Curții
de Conturi, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Prin
Sentința nr. 1922 din 8 noiembrie 2012, Tribunalul Specializat Argeș a respins
cererea reclamantei, reținând că, prin contractul de execuție lucrări nr. 450
din 27 martie 2008 intervenit între părți s-a convenit asupra prețului
lucrării, termenului de execuție și obligațiilor contractuale ale acestora,
inclusiv asupra posibilității de ajustare a prețurilor conform art. 20 din
contract, în consens cu art. 97 din H.G. nr. 925/2006.
A
mai reținut prima instanță că, modul corect de ajustare a prețului contractului
de achiziție publică trebuie să fie stabilit pe cât posibil, înainte de
inițierea procedurii, care va fi aplicată pentru atribuirea contractului de
achiziție publică, iar autoritatea contractantă va preciza, atât în
documentația de atribuire, cât și în contractul care urmează să fie încheiat,
informații/clauze speciale în acest sens.
În
acest context, Tribunalul Specializat Argeș a statuat că ajustarea prețului a
fost prevăzută în contract și actele adiționale, iar prin cererea cu care a
fost învestită instanța, reclamanta nu a solicitat înainte anularea clauzelor
contractuale și a celor cuprinse în actele adiționale, prin care s-a convenit
asupra prelungirii termenului de execuție și modificării prin ajustarea
prețurilor, sens în care sunt incidente dispozițiile art. 969 și urm. C. civ.,
care dau putere de lege convențiilor legal făcute de părți, ce trebuie
executate cu bună credință.
Împotriva
acestei sentințe, reclamanta a declarat recurs, calificat apel de către
instanță, în temeiul art. 84 și art. 282 alin. (1) C. proc. civ., acesta nefiind
motivat, potrivit art. 287 alin. (4) C. proc. civ.
Curtea
de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal,
prin Decizia nr. 39/A din 13 noiembrie 2013 a respins ca nefondat apelul
declarat de reclamantă.
Instanța
de apel a făcut aplicarea dispozițiilor art. 292 alin. (2) C. proc. civ.,
analizând sentința apelată prin prisma apărărilor părților în fața primei
instanțe, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale
aplicabile, reținând că, între reclamantă și pârâtă a intervenit la data de 27
martie 2008 contractul de execuție lucrări, prin care s-a convenit asupra
prețului, termenului de execuție și obligațiile pe care și le-au asumat
reciproc, inclusiv posibilitatea ajustării prețurilor, conform art. 20 din
contract și art. 97 din H.G. nr. 925/2006.
Din
interpretarea clauzelor contractuale și a normelor juridice aplicabile a
rezultat că în urma prelungirii termenului inițial de execuție a lucrărilor,
ambele părți au fost de acord că acestea se vor executa fără abateri la
calitate, dar eventual cu cheltuieli în plus, determinate în cuantum rezonabil
și în conformitate cu prevederile legale aplicabile.
În
acest sens se reține că, modul de ajustare a prețului contractului de achiziție
publică nu a condus la alterarea rezultatului procedurii de atribuire prin
anularea sau diminuarea avantajului competitiv, pe baza căruia, pârâta a fost
declarată câștigătoare în urma finalizării procedurii de achiziție publică.
Prin
raportul de expertiză efectuat în cauză a fost determinată valoarea lucrărilor
suplimentare convenite de părți, realizându-se o diferențiere clară între
acestea și ajustarea prețului, potrivit actelor adiționale, iar din ansamblul
probelor administrate s-a reținut că prețul contractului nu a fost majorat,
decât în măsura strict necesară pentru acoperirea creșterii costurilor pe care
s-a fundamentat prețul inițial.
Împotriva
acestei decizii, în termen legal a declarat recurs Comuna Popești prin Primar,
întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând casarea
deciziei recurate și trimiterea dosarului spre rejudecare instanței de apel, în
vederea soluționării cauzei de către un complet legal învestit.
Criticile
aduse deciziei atacate se referă în esență la faptul că, instanța de apel a pronunțat
o hotărâre lipsită de temei legal și cu greșita aplicare a legii, respectiv a
prevederilor art. 97 din H.G. nr. 925/2006, întrucât instanța a reținut în
motivare situația prevăzută la litera a) respectiv modificarea cotei de TVA de
la 19% la 24%, aspect care a impus ajustarea prețului contractului cu 5%, sens
în care se consideră că instanța de apel a făcut o greșită aplicare a legii.
O
altă critică vizează faptul că, instanța de apel, în mod greșit a reținut că
ajustarea prețului contractului se referea la toată valoarea contractului,
întrucât această ajustare a prețului trebuia avută în vedere doar pentru partea
din contract care rămăsese de executat, deoarece ajustarea prețurilor privea
doar elementele constitutive ale ofertei.
Intimata-pârâtă
SC C.R. SRL Pitești a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a invocat
excepția lipsei calității procesuale active a recurentei, totodată solicitând
casarea hotărârii atacate cu trimitere spre rejudecarea cauzei, ca instanță de
recurs, având în vedere că instanța nu a fost legal alcătuită potrivit
dispozițiilor legale.
În
acest context, Înalta Curte reține că, deși criticile dezvoltate de recurenta
Comuna Popești prin Primar au fost subsumate motivului de nelegalitate prevăzut
de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se apreciază că este incident motivul de
ordine publică prevăzut de pct. 1 al art. 304 C. proc. civ., astfel încât, în
temeiul art. 306 alin. (3) din același cod, va analiza critica menționată din
această perspectivă.
Prin
acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat Argeș la data de 14
septembrie 2011, reclamanta Primăria Popești - prin Primar, în contradictoriu
cu pârâta SC C.R. SRL a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de
179.966,82 lei, reprezentând ajustarea nelegală a prețului de achiziție
contractat prin Contractul de execuție lucrări nr. 450 din 27 martie 2008,
încheiat în baza O.U.G. nr. 34/2006 modificată și completată.
Astfel,
litigiul existent între părți având ca obiect executarea unui contract de
achiziție publică, potrivit dispozițiilor art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr.
34/2006 a fost soluționat în primă instanță cu respectarea procedurii speciale
reglementată în Secțiunea a 9-a a Capitolului IX din O.U.G. nr. 34/2006.
Potrivit
dispozițiilor art. 287 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 "despăgubirile
pentru repararea prejudiciului cauzat în cadrul procedurii de atribuire se
soluționează în justiție prin acțiune separată", iar conform art. 287
16
alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, modificată prin O.U.G. nr. 76/2010
"hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în
termen de 5 zile de la comunicare".
Din
analiza textelor de lege mai sus-evocate, se constată că, față de data
introducerii acțiunii - 14 septembrie 2011 și data soluționării cauzei în primă
instanță - 8 noiembrie 2012, calea de atac împotriva acesteia era recursul ce
se putea exercita în termen de 5 zile de la comunicare, fiind astfel incidente
dispozițiile art. 287
16
alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, modificată
prin O.U.G. nr. 76/2010.
În
acest context se reține că, Curtea de Apel Pitești a apreciat în mod greșit că
este învestită cu soluționarea căii de atac a apelului, pronunțându-se astfel
în complet de doi judecători, nerespectând în acest mod dispozițiile art. 54
din Legea nr. 304/2004, aplicabile litigiului, motivul de recurs mai sus evocat
sancționând nesocotirea unor norme de ordine publică referitoare la compunerea
și constituirea instanței.
Din
această perspectivă, se constată că în speță, Curtea de Apel Pitești a
soluționat în mod greșit calea de atac promovată la această instanță ca fiind
apel, astfel că, Înalta Curte va admite recursul și va casa decizia în vederea
rejudecării cauzei, ca instanță de recurs, urmând ca excepția lipsei calității
procesuale active a recurentei, invocată prin întâmpinare de către
intimata-pârâtă SC C.R. SRL Pitești să fie avută în vedere de către instanța de
trimitere.
Pentru
aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) și (3) C.
proc. civ. va admite recursul declarat de recurenta Comuna Popești prin Primar,
va casa decizia atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași
instanțe, ca instanță de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite
recursul declarat de recurenta Comuna Popești prin Primar împotriva Deciziei
nr. 39/A din 13 noiembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a
II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pe care o casează și
dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 7 octombrie 2014.
Procesat
de GGC - GV