ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3512/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2456 din 9 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția a ll-a civilă, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta U. Sprl în calitate de administrator judiciar al SC L.T. SRL și a fost obligată pârâta SC N.S. SRL la plata sumei de 335.944 euro în echivalent în lei la momentul plății cu titlu de despăgubiri și la plata dobânzii legale aferente debitului menționat, calculat de la data scadenței fiecărei facturi enumerate la fila 2 dosar și până la achitarea integrală a debitului către reclamantă, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 25.000 lei. Prin cererea înregistrată la data de 13 iunie 2014, petenta SC N.S.

SRL București, în contradictoriu cu intimata SC L.T. SRL prin administrator judiciar U. Sprl, a solicitat în temeiul art. 280 alin. (1) C. proc. civ. suspendarea executării sentinței civile nr. 2456 din 9 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția a ll-a civilă, în Dosarul nr. 9865/90/2012, până la soluționarea apelului formulat de petentă împotriva acestei sentințe. Curtea de Apel Pitești, secția a ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin încheierea de la 5 august 2014, a admis cererea formulată de petenta SC N.S. SRL și a dispus suspendarea sentinței civile nr. 2456/2014 a Tribunalului Vâlcea, secția a ll-a civilă, până la soluționarea apelului. În fundamentarea acestei soluții instanța a reținut îndeplinite condițiile legale necesare și suficiente pentru ordonarea măsurilor vremelnice.

Astfel, condiția de temporalitate s-a considerat îndeplinită, întrucât cererea de suspendare a primit termen de soluționare la data de 4 august 2014, iar judecarea apelului a fost stabilită la termenul din 1 septembrie 2014. Urgența s-a apreciat îndeplinită în cauză, față de faptul că punerea în executare a sentinței civile atacate de către intimată ar pune-o în imposibilitate pe petentă să-și desfășoare activitatea, având în vedere cuantumul sumei la plata căreia a fost obligată, cu consecința incapacității de a-și plăti furnizorii și clienții. Pipăind fondul, Curtea a constatat că există dubii privind situația de fapt din speță, în raport de probele de la dosar referitoare la stabilirea efectuării sau nu a unor lucrări de către antreprenorul SC L.T.

SRL, în minus sau în plus, și cuantumul acestora, de exemplu, lucrări referitoare la structura construcției (mall), la efectuarea de lucrări de umplutură-compactare și la lucrări de recompactare intensivă. Împotriva acestei din urmă încheieri a declarat recurs reclamanta U. Sprl în calitate de administrator judiciar al SC L.T. SRL solicitând admiterea recursului iar pe fond desființarea încheierii atacate și respingerea cererii de suspendare a executării. Recurenta-reclamantă își subsumează criticile motivului de recurs reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Consideră recurenta-reciamanta că instanța de fond în loc să cerceteze dacă sunt îndeplinite condițiile pentru suspendarea executării hotărârii a făcut aprecieri pe fondul apelului, dovadă că la termenul de judecată din data de 01 septembrie 2014 s-au și încuviințat pentru apelanta pârâtă absolut toate categoriile de probe solicitate.

Referindu-se la încheierea atacată, recurenta arată că din motivarea acesteia se desprind critici ce privesc fondul apelului, probele administrate la instanța de fond și care în niciun caz nu pot servi drept motive temeinice pentru suspendarea executării hotărârii, că susținerile legate de faptul că prin punerea în executare a sentinței civile pronunțate de instanța de fond societatea apelantă ar fi pusă în imposibilitate să își desfășoare activitatea, să își plătească furnizorii și clienții sunt și acestea neîntemeiate.

Recurenta precizează că reclamanta este o societate aflată în procedura insolvenței, situație în care s-a ajuns tocmai ca urmare a atitudinii petentei de a nu plăti sumele datorate, fapt care a adus-o în postura de a nu putea onora la rândul său propriile obligații legate de plata furnizorilor cu care noi a încheiat contracte pentru a onora contractul cu societatea pârâtă, fiind astfel neavenite și susținerile legate de o eventuală recuperare a prejudiciului în caz de întoarcere a executării silite, toate în ideea viitoare, că acțiunea reclamantei ar putea fi respinsă, aceste susțineri neavând legătură cu temeinicia cererii de suspendare a executării hotărârii primei instanțe.

Precizează recurenta că instanța a antamat și fondul procesului făcând referiri la probele deja administrate în cauză și acestea fără a observa înscrisurile existente la dosarul cauzei, respectiv raportul întocmit de SC G. SRL Sibiu, corespondența purtată cu reprezentanții societății pârâte și actele aflate la filele 306, 305, 308, comenzile făcute de pârâtă, contractele încheiate de antreprenor cu firmele specializate pentru devierea conductei de gaze, efectuarea curățeniei, alimentare apă etc cu plățile efectuate, lucrări consemnate în anexa la procesul-verbal de recepție. În continuare recurenta face trimitere la condițiile și termenele contractuale și la modul în care s-au derulat raporturile juridice dintre părți.

Arată recurenta că sentința pronunțată de Tribunalul Vâlcea în primă instanță se bazează pe concluziile a două lucrări de expertiză, experții fiind chemați și în instanță pentru lămuriri suplimentare, precum și pe procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor a cărui importanță a fost nesocotită de instanța care a admis cererea de suspendare. Intimata-pârâtă SC N.S. SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Înalta Curte, examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru motivele ce se vor arăta. Potrivit art. 280 alin. (5) C. proc. civ., până la dezlegarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviințată vremelnic, prin ordonanță președintiala, chiar înainte de sosirea dosarului, iar, potrivit art. 280 alin. (1) C. proc.

civ., cererea pentru suspendarea executării vremelnice se va putea face fie odată cu apelul, fie deosebit în tot cursul instanței de apel. Dispozițiile art. 581 alin: (1) C. proc. civ., prevăd că prin ordonanța președintiala se pot lua măsuri provizorii, grabnice cu privire la păstrarea unui drept sau prevenirea unei pagube iminente, ori pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Așadar, pe lângă condițiile generale ce trebuie îndeplinite de orice cerere de chemare în judecată, pentru admiterea unei cereri de ordonanță președintiala trebuie îndeplinite, cumulativ, trei condiții. Două condiții sunt prevăzute expres de text: urgența și caracterul vremelnic al măsurii, iar a treia rezultă din caracterul provizoriu al măsurii și anume neprejudecarea fondului în analiza aparenței de drept pe care instanța o realizează în procedură de urgentă pentru soluționarea unei astfel de cereri.

Instanța a examinat temeinicia cererii de suspendare nu doar din perspectiva formală a condițiilor prevăzute de alin. (1) al art. 581 C. proc. civ., ci și din perspectiva consecințelor pe care o astfel de măsură provizorie le poate avea asupra tuturor drepturilor părților implicate în proces, evaluând în mod judicios circumstanțele probate ale cauzei, respectiv cuantumul sumei pentru care s-a cerut executarea silită, situația de reorganizare judiciară în care se află intimata-pârâtă și care ar determina imposibilitatea recuperării ulterioare a sumelor solicitate. Instanța s-a raportat în stabilirea aparenței dreptului în mod judicios la probatoriile administrate fără ca prin acest fapt să prejudece fondul litigiului.

Așadar, încheierea recurată a fost pronunțată cu aplicarea corectă a legii, condițiile cerute de lege pentru suspendarea provizorie a executării silite fiind judicios analizate și interpretate de instanță. În considerarea celor ce preced Înalta Curte, constatând că decizia recurată nu este susceptibilă de a fi cenzurată din perspectiva criticilor formulate în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de recurenta U. Sprl -administrator judiciar al SC L.T. SRL Bistrița împotriva încheierii din 5 august 2014 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi, 11 noiembrie 2014.