ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 219/2014

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin sentința civilă

nr. 1562 din 7 septembrie 2012, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a

respins acțiunea formulată de reclamantul I.S., în contradictoriu cu pârâții N.E.,

C.L., M.D. și M.N.

Prin decizia nr. 71 A

din 18 martie 2013, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru

cauze cu minori și de familie, a respins apelul declarat de reclamant împotriva

acestei sentințe.

Împotriva acestei

decizii, reclamantul a declarat recurs, fără a indica vreunul din motivele

prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

În criticile

formulate, reclamantul a arătat că este nemulțumit de hotărârile pronunțate de

Tribunalul București și de Curtea de Apel București, deoarece „îi sprijină și

îi susțin pe pârâți”. S-a mai arătat, că pe nedrept Penitenciarul Rahova l-a

pedepsit pe reclamant, pârâții semnând un raport de activitate. Nici Tribunalul

București, nici Curtea de Apel București nu au avut în vedere hotărârea

pronunțată de Judecătoria sector 5 în Dosarul nr. 5113/302/2010 și nici restul

probatoriului de la dosar. Cadrele Penitenciarului Rahova „își permit să facă

ce vor”, cu toate că „în fața legii toată lumea este egală, iar cei vinovați

trebuie să plătească”.

La termenul de

judecată din data de 23 ianuarie 2014, Înalta Curte a invocat excepția

nulității recursului, dat fiind că susținerile recurentului din motivarea căii

de atac nu pot fi încadrate în cazurile de modificare ori casare prevăzute de

art. 304 C. proc. civ. și nu există motive de ordine publică ce pot fi invocate

din oficiu de instanță, potrivit art. 306 alin. (2) C. proc. civ., reținând

cauza spre soluționare pe acest aspect.

Față de excepția

invocată din oficiu, Înalta Curte apreciază că este întemeiată și o va admite

ca atare, pentru următoarele considerente:

În cuprinsul cererii

de recurs nu se regăsesc critici propriu-zise la adresa deciziei care face

obiectul recursului, ceea ce presupune indicarea punctuală a motivelor de

nelegalitate prin raportare la soluția pronunțată și la argumentele folosite de

instanță în fundamentarea acesteia.

Criticile invocate nu

sunt susceptibile de a fi încadrate în cazurile de modificare ori casare

prevăzute de art. 304 C. proc. civ., în limita cărora se poate exercita

controlul judiciar în recurs, iar sancțiunea care intervine este nulitatea

recursului.

Cum recursul nu poate

fi analizat în afara cadrului restrictiv al art. 304 C. proc. civ. și cum

criticile formulate de recurent nu se circumscriu acestui cadru legal, urmează

a se constata nulitatea recursului, conform art. 302

1

lit. c) C.

proc. civ. coroborat cu art. 306 alin. (3) C. proc. civ.

Având în vedere că

Baroul București a desemnat pe avocat S.L.R. ca apărător din oficiu pentru a-l

asista pe recurent, se va stabili onorariul de avocat la suma de 200 RON.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de reclamantul I.S. împotriva deciziei nr. 71A din 18 martie 2013 a

Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de

familie.

Stabilește onorariul

apărătorului din oficiu în sumă de 200 RON.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 ianuarie 2014.