ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 257/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 257/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de
Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, sub nr.
2884/1/2011, contestatorul H.C. a formulat contestație în anulare împotriva
deciziei nr. 3374 din 31 mai 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
civilă și de proprietate intelectuală.
În
motivarea contestației în anulare, contestatorul a criticat modul în care
instanțele anterioare au soluționat procesul, reiterând cererile și susținerile
pe care le-a făcut în fazele procesuale anterioare și solicitând reanalizarea
acestora, în raport de probatoriul administrat în cauză.
La termenul de judecată din data de 19 ianuarie 2012,
instanța, din oficiu, a invocat excepția inadmisibilității contestației în
anulare, în raport cu dispozițiile art. 317 - 318 C. proc. civ.
Analizând, cu prioritate, excepția inadmisibilității
contestației în anulare, se constată următoarele:
Prin decizia nr. 3374 din 31 mai 2010 a Înaltei Curți
de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a fost
respinsă cererea formulată de contestatorul H.C. privind completarea
dispozitivului deciziei civile nr. 714 din 8 februarie 2010 pronunțată de
Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 611/46/2009.
În motivarea acestei hotărâri, s-a reținut că, prin
decizia nr. 714 din 8 februarie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
civilă și de proprietate intelectuală, a fost respins, ca inadmisibil, recursul
declarat de contestator împotriva unei decizii irevocabile, pronunțată într-o
contestație în anulare.
S-a mai reținut că, solicitările făcute de
contestatorul H.C. pe calea cererii de completare a dispozitivului exced
dispozițiilor art. 281 (1) C. proc. civ.
Potrivit art. 317 C. proc. civ. hotărârile
irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare numai pentru două motive
expres și limitativ prevăzute, și anume: când procedura de citare pentru ziua
când s-a judecat pricina nu a fost legal îndeplinită și când hotărârea a fost
dată cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competența.
În speță, contestatorul nu-și întemeiază cererea pe
niciunul din aceste două motive și, deși prin hotărârea vizată prin contestația
în anulare, cererea sa de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 714
din 8 februarie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respinsă, în
realitate, acesta solicită reanalizarea pe fond a cauzei.
Solicitările contestatorului nu pot fi încadrate nici
în dispozițiile art. 318 C. proc. civ., care prevăd că, în ceea ce privește
hotărârile instanțelor de recurs, acestea mai pot fi atacate cu contestație
când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța,
respingând recursul ori admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să
cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Textul menționat are în vedere erorile materiale,
respectiv, cele de ordin formal, procedural săvârșite involuntar cu ocazia
judecății, ipoteză care nu se regăsește în cauză.
Pentru a învesti instanța cu calea extraordinară de atac
a contestației în anulare, nu este suficient indicarea generică a dispozițiilor
art. 317 și art. 318 C. proc. civ., ci se impune ca și criticile formulate să
se circumscrie ipotezelor prevăzute de aceste texte de lege.
Or, în speță, criticile formulate de contestator
vizează fondul cauzei, respectiv greșita apreciere a probelor și aplicare a
legii.
În consecință, se va constata că aspectele invocate
nu pot constitui motive ale contestației în anulare pe temeiul cărora să fie
retractată hotărârea.
Ca atare, calea de atac fiind exercitată în afara
ipotezelor strict reglementate prin dispozițiile art. 317, 318 C. proc. civ.,
se va respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge,
ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoml H.C.
împotriva deciziei nr. 3374 din 31 mai 2010 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 19 ianuarie
2012
.