ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.01.2014

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 63/2014

HOTĂRÂRE
16.01.2014
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 63/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 534/ C din 18 iunie 2007,

Tribunalul Bihor, secția civilă, a admis contestația formulată de reclamantul K.A.E.

în contradictoriu cu pârâta Comisia Locală de

Aplicare a Legii nr. 10/2001 Oradea, împotriva

procesului-verbal nr. 8315 de stabilire a ofertei de despăgubiri și a

dispoziției nr. 4142/2004, pe care le-a anulat și a dispus continuarea

procedurii privind acordarea de despăgubiri, având în vedere sumele stabilite

în expertiza efectuată în cauză, valoarea de circulație de 555.071,7 RON.

Împotriva acestei

sentințe a declarat apel reclamantul.

Prin decizia civilă nr.

96 din 28 mai 2009, Curtea de Apel Oradea, secția civilă mixtă, a admis apelul

și a schimbat în parte sentința atacată, în sensul că:

A constatat că

reclamantul este îndreptățit la despăgubiri bănești pentru imobilul situat în

localitatea Oradea, str. D. Cantemir, construcții și 691 mp teren, înscrise în

CF Oradea și CF Oradea, în valoare de 3.342.330 RON, ce se va actualiza la data

plății începând cu 23 aprilie 2009.

A obligat pe pârâta

Comisia Locală de A

plicare a Legii nr. 10/2001

din cadrul Primăriei Municipiului Oradea prin Primar să facă demersurile

necesare în vederea achitării acestor despăgubiri, conform titlului VII, cap. V

al Legii nr. 247/2005.

A păstrat celelalte

dispoziții ale sentinței.

A obligat pe intimată

să plătească apelantului 2.100 RON cheltuieli de judecată în apel.

Prin cererea

formulată la data de 25 iunie 2013, petentul K.A.E. a solicitat ca, în

contradictoriu cu Administrația Imobiliară Oradea,

R.B.

București și R.B.

Oradea, să se

lămurească

dispozitivul deciziei civile nr. 96/2009 a Curții de Apel Oradea, în sensul să

fie stabilit în dispozitivul hotărârii că procedeul, situația să locuiască în

chirie este un lucru abuziv și nelegal, iar pretențiile A.I.O. să fie șterse.

În motivarea cererii

de lămurire, petentul a arătat că în Dosarul de revendicare nr. 5488/111/2004

al Curții de Apel Oradea, în decizia nr. 96 din 28 mai 2009, instanța a

stabilit că este abuziv faptul că locuiește în chirie, conform art. 998 C. civ.

Instanța a evaluat și a restituit chiria achitată până la data judecării cauzei,

dar funcționarii Primăriei nu au respectat hotărârea, ci au continuat să

factureze abuziv chiria. Deși instanța a stabilit în motivarea hotărârii situația

sa abuzivă, nu apare acest lucru și în dispozitivul hotărârii.

De asemenea, petentul

a arătat că este chiriaș de 27 de ani, a cerut să cumpere spațiul din suma de

revendicare de 3.342.330 RON, potrivit Legii nr. 165/2013, ce obligă

autoritățile administrative publice locale la compensare - art. 21 alin. (2).

Intimatele

R.B.

și Administrația

Imobiliară Oradea au depus întâmpinări, invocând excepția lipsei calității lor

procesuale pasive, față de faptul că nu au fost părți în dosarul în care s-a

pronunțat hotărârea a cărei lămurire se solicită.

Prin încheierea din

Camera de Consiliu din 24 octombrie 2013, Curtea de Apel Oradea a respins

cererea de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 96/ A din 28 mai 2009,

în contradictoriu cu intimata Comisia Locală de

Aplicare a Legii nr. 10/2001 Oradea,

ca nefondată și față de intimații R.B. București, R.B. Oradea și Administrația

Imobiliară Oradea, pentru lipsă de calitate procesuală pasivă, sens în care a

reținut următoarele:

Părțile în acest

litigiu, potrivit deciziei civile nr. 96/ A din 28 mai 2009, au fost apelantul-reclamant

K.A.E. și intimata Comisia Locală Oradea de Aplicare a Legii nr. 10/2001,

astfel că Administrația Imobiliară Oradea și R.B. Oradea și București nu au calitate

procesuală pasivă, cererea formulată în contradictoriu cu acestea urmând a fi respinsă

ca atare.

Obiectul litigiului,

în cadrul căruia s-a soluționat apelul declarat de petent împotriva sentinței

civile nr. 534 din 18 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, l-a

reprezentat contestația formulată împotriva dispoziției nr. 4124 din 20 octombrie

2004 emisă de Primarul Municipiului Oradea, referitor la daunele stabilite în

favoarea acestuia.

Prin decizia nr. 96/ A

din 28 mai 2009 a Curții de Apel Oradea, ce se solicită a fi lămurită, s-a

schimbat în parte sentința, prin admiterea apelului declarat de reclamant și

s-a constatat că acesta este îndreptățit la despăgubiri bănești pentru imobilul

situat în localitatea Oradea, strada Dimitrie Cantemir, în valoare de 3.342.330

RON, ce urma a fi actualizată la data plății, fiind obligată Comisia de

Aplicare a Legii nr. 10/2001 Oradea prin Primar să facă demersurile necesare în

vederea achitării acestora, conform titlului VII, cap. V al Legii nr. 247/2005.

La stabilirea acestor

despăgubiri, potrivit considerentelor deciziei susmenționate, s-a avut în

vedere și contravaloarea chiriei achitate de petentul-apelant pentru imobilul

în care a fost nevoit a locui după deposedare - 19.557 RON. Or, câtă vreme

obiectul litigiului l-a reprezentat doar contestarea cuantumului despăgubirilor

cuvenite în baza Legii nr. 10/2001, instanța apreciază că nu există aspecte

care să ducă la concluzia că se impune lămurirea dispozitivului deciziei prin

menționarea faptului că a locuit abuziv, nelegal în chirie.

Art. 281

1

alin.

(1) C. proc. civ. prevede faptul că, în cazul în care sunt necesare lămuriri cu

privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori

acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a

pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile

potrivnice, or din cele expuse reiese că acesta este clar, explicit și nu

necesită lămuriri. Verificarea incidenței Legii nr. 165/2013 nu poate avea loc

în acest litigiu și în această fază procesuală, față de obiectul acestuia.

Față de

considerentele expuse, nefiind aspecte care să impună o lămurire a deciziei,

neexistând dispoziții potrivnice care să fie înlăturate, nefiind incidente

dispozițiile art. 281

1

alin. (1) C. proc. civ., instanța a apreciat

că cererea de lămurire nu este fondată.

Împotriva acestei

încheieri a declarat recurs, în termen legal, petentul K.A.E.

Prin

cererea de declarare a recursului, înregistrată la Curtea de Apel Oradea la data de 25 octombrie 2013 (fila 5 dosar I.C.C.J.), recurentul a

solicitat admiterea căii de atac și în fond să fie lămurit dispozitivul deciziei

nr. 96/2009 a Curții de Apel Oradea, stabilind că el nu locuiește cu chirie în

raport cu A.I.O. și să fie ștearsă orice obligare a sa față de acesta,

stabilindu-se prin decizia civilă nr. 96/2009 din 28 mai 2009 că solicitările

bănești de la el sunt ilegale, încasate pe nedrept în sumă de 19.557 RON, plus

suma de 150 RON, reținute din pensia sa de către SC R.B. SA din suma de

77.454,30 RON, reținută în favoarea A.I.O., sumă care se va întregi pe viitor

lunar, solicitate de A.I.O. și plătite efectiv prin reținere din depozitul de

pensie în suma de 150 RON, conform raportului de activitate a SC R.B. SA din 20

decembrie 2012.

Prin

memoriu separat de motivare a recursului, înregistrat la Curtea de Apel Oradea la data de 12 noiembrie 2013, în termen legal (fila 10 dosar I.C.C.J.),

recurentul a solicitat casarea cu trimitere a încheierii atacate la instanța

care a pronunțat-o, întrucât aceasta nu a soluționat fondul cauzei, ridicând

excepția că unitatea bancară și Administrația Imobiliară Oradea nu au calitate

procesuală, pentru că la judecarea fondului cauzei, unde s-a pronunțat decizia

civilă nr. 96/2009, nu au fost părți.

Prin acest memoriu, recurentul

a formulat următoarele critici:

- Instanța a greșit

în aprecierea excepției lipsei de calitate procesuală, deoarece în cadrul contestației

la executare sunt părți în proces și terții, întrucât consecințele hotărârii

judecătorești vor afecta activitatea lor.

-

În dispozitivul încheierii atacate figurează Comisia Locală de Aplicare a Legii

nr. 10/2001, dar instanța nu s-a pronunțat în ce o privește pe aceasta, motiv

în plus de casare cu trimitere.

-

Instanța nu a pus în discuție calitatea părților în contestația la executare,

trebuind să rețină corect că terții sunt legal participanți în astfel de

litigii, dacă activitatea lor este în legătură cu efectele contestației.

Examinând

încheierea recurată în limita criticilor formulate, Înalta Curte reține

următoarele:

Mai

întâi, este de precizat că în declarația de recurs de la fila 5 din dosar nu se

regăsesc critici la adresa încheierii recurate, care să poată fi examinate din

perspectiva vreunui caz de modificare sau casare dintre cele prevăzute de art. 304

Astfel,

recurentul s-a rezumat să arate în ce mod dorește să fie lămurit dispozitivul

deciziei civile nr. 96/2009 a Curții de Apel Oradea, reluând solicitările din

cererea de lămurire dispozitiv hotărâre, fără să indice în ce mod a greșit

instanța care a soluționat cererea de lămurire, prin raportare la soluția pronunțată

și la argumentele pe care aceasta a fost fundamentată.

Reluarea solicitărilor

din cererea de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 96/2009 nu se

circumscrie exigențelor unui motiv de recurs dezvoltat în condițiile art. 304 C.

proc. civ. cu referire la art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

Aceasta deoarece,

față de dispozițiile art. 299 C. proc. civ., potrivit cărora obiectul

recursului îl constituie hotărârea dată în apel, motivele de recurs prevăzute

de art. 304 C. proc. civ. trebuie să vizeze hotărârea instanței de apel,

respectiv soluția și argumentele folosite de instanța de apel în fundamentarea

soluției pronunțate.

Singurele critici aduse

încheierii pronunțate de instanța de apel, obiect al prezentului recurs, sunt

cele din memoriul de la fila 10 dosar, prin care se impută instanței de apel

dezlegarea greșită a cererii de lămurire pe excepția lipsei calității

procesuale pasive a unităților bancare și Administrației Imobiliare Oradea,

respectiv nepronunțarea în ce o privește pe intimata Comisia Locală de Aplicare

a Legii nr. 10/2001 Oradea.

Aceste critici,

susceptibile de încadrare în motivele de casare și modificare prevăzute de art.

304 pct. 5 și 9 C. proc. civ., nu sunt însă fondate.

Astfel, contrar

susținerilor recurentului, într-o cerere de lămurire dispozitiv hotărâre,

calitatea procesuală se verifică prin raportare la cadrul procesual din

litigiul în care s-a pronunțat hotărârea supusă lămuririi.

Fiind o cerere

incidentală, formulată în cadrul unui proces deja pornit și soluționat prin

hotărâre judecătorească, cererea de lămurire supusă dispozițiilor art. 281

1

calitatea de parte în procesul în care s-a pronunțat hotărârea ce se cere a fi

lămurită. Altfel spus, în procedura reglementată de art. 281

1

C.

proc. civ., cadrul procesual este limitat la părțile din litigiul finalizat cu

hotărârea ce se cere a fi lămurită.

Prin urmare, în mod

corect instanța de apel a reținut lipsa calității procesuale pasive a

R.B. București, R.B.

Oradea și Administrația Imobiliară Oradea, entități care nu au avut calitatea

de părți în litigiul în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 96/2006 a Curții

de Apel Oradea, obiect al cererii de lămurire, neavând nicio relevanță sub aspectul

calității procesuale pasive în cauză părțile din contestația la executare

invocată de recurent, care este un litigiu separat de cel în care a fost pronunțată

decizia civilă nr. 96/2009 a Curții de Apel Oradea.

Pentru aceste motive,

criticile vizând greșita admitere a excepției lipsei calității procesuale

pasive a unităților bancare și Administrației Imobiliare Oradea, raportat la

cadrul procesual din alt litigiu (contestație la executare) decât cel în care

s-a pronunțat hotărârea judecătorească cu privire la care s-a formulat cererea

de lămurire a dispozitivului (contestație la Legea nr. 10/2001), nu sunt fondate, cu consecința inaplicabilității cazului de modificare prevăzut de art. 304 pct.

9 C. proc. civ.

Nefondată este și

critica prin care se impută instanței de apel că nu s-a pronunțat în ce o privește

pe Comisia Locală de Aplicare a Legii nr. 10/2001 Oradea, deși aceasta

figurează ca parte în procesul pendinte.

Conform

dispozitivului încheierii recurate, s-a respins cererea de lămurire formulată

de petentul

în

contradictoriu cu intimata Comisia Locală de Aplicare a Legii nr. 10/2001

Oradea, ca nefondată și față de intimații R.B. București, R.B. Oradea și

Administrația Imobiliară Oradea, pentru lipsă de calitate procesuală pasivă. În

considerentele încheierii, după analizarea problemei calității procesuale

pasive a unităților bancare și Administrației Imobiliare Oradea, cu concluzia

că părți în litigiul pendinte, potrivit deciziei civile nr. 96 din 28 mai 2009,

sunt petentul

K.A.E. și intimata

Comisia Locală de Aplicare a Legii nr. 10/2001 Oradea, instanța a arătat

motivele de fapt și de drept pentru care nu se poate dispune lămurirea

dispozitivului deciziei civile nr. 96/2009 în sensul solicitat de petent, fiind

astfel evident că aceste argumente susțin soluția din dispozitiv pronunțată pe

fondul cererii de lămurire în contradictoriu cu partea din procesul în care s-a

pronunțat hotărârea supusă lămuririi, și anume intimata Comisia Locală de

Aplicare a Legii nr. 10/2001 Oradea.

Așadar, nu se poate

reține nepronunțarea instanței pe cererea de lămurire în contradictoriu cu

intimata Comisia Locală de Aplicare a Legii nr. 10/2001 Oradea, ceea ce face

inaplicabil cazul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ.

Având în vedere

considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge recursul petentului, ca nefondat.

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de petentul K.A.E. împotriva încheierii de ședință

din 24 octombrie 2013 a Curții de Apel Oradea, secția I civilă, pronunțată în Dosarul

nr. 5488/111/2004.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 16 ianuarie 2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-02-14
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 726/2013
Prin Sentința civilă nr. 249 C din 10 aprilie 2006, Tribunalul Bihor a respins contestația reclamanților V.J. și V.E. împotriva dispoziției nr. 2980 din 1 iulie 2005 a Primarului Municipiului Oradea. Prin Decizia civilă nr. 19 A din 8 febru
ÎCCJ 2011-07-04
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5727/2011
rentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă. Examinând hotărârea atacată prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Obiectul dedus judecății vizează obligarea pârâților Comisia locală de aplic
ÎCCJ 2013-10-01
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4154/2013
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 220 din 5 iulie 2010, pronunțată de Tribunalul Bihor în Dosarul nr. 683/111/2009, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul M.T.I. și s-a dispus anularea parțială a dis
ÎCCJ 2010-05-19
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3108/2010
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 78/2009 pronunțată de Tribunalul Bihor s-a dispus admiterea în parte a contestației precizate și modificate și în dosarul conex nr
ÎCCJ 2014-10-29
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2910/2014
Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor la 31 august 2011, SC C.R. SRL și C.A.M. au solicitat, în contradictoriu cu Primăria municipiului Oradea - Comisia
Sursă