ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2910/2014

Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor la 31 august 2011, SC C.R. SRL și C.A.M. au solicitat, în contradictoriu cu Primăria municipiului Oradea - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 255/2010, modificarea în parte a Hotărârilor din 11 august 2011, în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor; obligarea pârâtei la plata despăgubirilor ce urmează a fi stabilite în conformitate cu dispozițiile cap. IV din Legea nr. 33/1994 și exproprierea totală a reclamanților cu privire la cota de imobil rămasă din C.F. Oradea, respectiv 104 mp, urmând ca valoarea de despăgubire la care va fi obligată pârâta să fie egală cu cea stabilită pentru partea imobilului deja expropriat.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 255/2010 și Legii nr. 33/1994. Prin precizarea de acțiune din 23 aprilie 2012, s-a solicitat introducerea în cauză a Consiliului local al municipiului Oradea prin Administrația Imobiliară Oradea . Tribunalul Bihor - Oradea, secția I civilă, prin sentința nr. 12/C din 15 ianuarie 2014 a admis în parte cererea. A modificat parțial Hotărârea nr. 9 din 11 august 2011, în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor, în sensul că a stabilit în favoarea reclamantei C. suma de 10.074,696 euro sau lei, raportat la momentul plății, în loc de suma de 16.477 lei. A modificat parțial Hotărârea nr. 10 din 11 august 2011, în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor, în sensul că a stabilit în favoarea reclamantei SC C.R.

SRL suma de 40.298,784 euro, raportat la momentul plății, în loc de suma de 65.907 lei. A respins restul pretențiilor. A obligat pe pârât să plătească reclamantei SC C.R. SRL suma de 5300 lei cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a constatat că prin Hotărârea nr. 9 din 11 august 2011 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 255/2010, numită prin Dispoziția primarului municipiului Oradea nr. 2382 din 28 iulie 2011, s-a aprobat acordarea, în favoarea reclamantei C.A.M., a sumei de 16.477 lei pentru imobilul expropriat, înscris în C.F. Oradea, în suprafață de 108,4 mp, reprezentând cota de 1/5 din totalul suprafeței de 646 mp. Prin Hotărârea nr. 10 din 11 august 2011 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 255/2010, numită prin Dispoziția Primarului municipiului Oradea nr. 2382 din 28 iulie 2011, s-a aprobat acordarea în favoarea reclamantei SC C.R.

SRL a sumei de 65.907 lei pentru imobilul expropriat, înscris în C.F. Oradea în suprafață de 433,6 mp, reprezentând cota de 4/5 din totalul suprafeței de 646 mp. Prin Hotărârea Consiliului local nr. 499 din 20 iulie 2011 s-a aprobat prețul de achiziție de 37 euro/mp pentru suprafața de 104 mp teren Oradea rămasă după exproprierea suprafeței de 542 mp aflată în proprietatea reclamantelor. În consecință, s-a constatat că a rămas fără obiect capătul de cerere privind exproprierea totală a suprafeței de 104 mp, rămasă după expropriere.

Prin Raportul de expertiză s-a indicat valoarea de circulație a terenului în litigiu Oradea de 92,94 euro/mp, fiind astfel superioară celei acordate prin Hotărârile nr. 9 și 10, atacate în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor și având în vedere cotele deținute de către reclamante, de 1/5, respectiv 4/5 și valoarea totală a imobilului expropriat, și anume de 50.373,48 euro (542 mp x 92,94 euro/mp), tribunalul, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 255/2010 și Legii nr. 33/1994, a admis în parte cererea. Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, prin Decizia nr. 287/A din 29 mai 2014 a admis apelul reclamantelor și a schimbat, în parte, sentința. A majorat cuantumul despăgubirilor stabilite în favoarea reclamantei SC C.R.

SRL de la suma de 40.298,784 euro la 480.312 euro și în favoarea reclamantei C.A.M. de la suma de 10.074,696 euro la suma de 12007,8 euro. A majorat cuantumul cheltuielilor de judecată de la 5.300 lei la suma de 5.900 lei. A menținut restul dispozițiilor sentinței. A respins, ca nefondat, apelul pârâților. În ce privește apelul reclamantelor, curtea a constatat că acestora li s-a expropriat, prin cele două hotărâri date de pârâți, întreaga suprafață de 646 mp, înscrisă în C.F. Oradea, în cotele acolo stabilite. Prin urmare, s-a reținut că prima instanță din eroare, nu a acordat despăgubiri pentru întreaga suprafață, ci doar pentru suprafața de 542 mp, fără să motiveze de ce nu se cuvin reclamantelor despăgubiri și pentru diferența de 104 mp, de asemenea expropriată.

Potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de trei experți conform Legii nr. 33/1994, valoarea de circulație a terenului din litigiu este de 92,94 euro/mp, astfel încât valoarea totală de despăgubire ce trebuia acordată reclamantelor este de 60.039 euro, potrivit cotelor de proprietate pe care acestea le dețin, respectiv 4/5 reclamanta SC C.R. SRL și 1/5 reclamanta C.A.M. În ce privește apelul pârâților Municipiul Oradea, Primăria municipiului Oradea și Consiliul Local al municipiului Oradea, acesta a fost respins, criticile formulate fiind găsite nefondate.

Referitor la calitatea procesuală pasivă a Administrației Imobiliare Oradea, curtea de apel a constatat că această entitate, chiar dacă are personalitate juridică și patrimoniu propriu, se află în subordinea unității administrativ teritoriale, în speță a Consiliului Local al municipiului Oradea, care este entitatea ce a dispus exproprierea suprafeței din litigiu, precum și numirea membrilor Comisiei de aplicare a Legii nr. 255/2010. Prin urmare, necitarea și neintroducerea în cauză a Administrației Imobiliare Oradea este suplinită de împrejurarea că atât la fond cât și în apel, apelanții - pârâți au fost citați și și-au formulat apărările cuvenite. În ce privește valoarea despăgubirilor acordate de instanța de fond, s-a constatat că în mod corect aceasta a avut în vedere concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză cu respectarea dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 33/1994, față de concluziile acestei expertize pârâții neformulând nicio critică pertinentă.

Reclamanții au contestat în prezenta pricină tocmai cuantumul despăgubirilor stabilite de expropriator conform criteriilor pe care le-au invocat în motivele de apel, sens în care instanța de fond a dispus efectuarea expertizei de specialitate utile, conformându-se textului de lege mai sus evocat. Împotriva acestei ultime decizii au declarat recurs pârâții Municipiul Oradea prin primar, Primăria municipiului Oradea și Consiliul local al municipiului Oradea, solicitând admiterea acestuia, schimbarea hotărârii primei instanțe și, pe cale de consecință, respingerea cererii de chemare în judecată, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată.

Motivele de recurs au fost subsumate pct. 9 al art. 304 C. proc. civ., susținându-se că acțiunea trebuia respinsă față de Primăria municipiului Oradea și Municipiul Oradea prin primar, ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, aspect pe care instanța nu l-a avut în vedere, mai mult, nu s-a pronunțat asupra excepției invocate. Alte critici formulate se referă la caracteristicile terenului expropriat și la faptul că instanța nu a luat în considerare certificatul de urbanism din 30 iulie 2010, care încadrează terenul în zona de restricții, precum și la faptul că nu s-a ținut seama de împrejurarea că terenurile prezentate de evaluator spre comparare au suprafețe mult mai mici decât cea expropriată, nefiind reprezentative pentru piața imobiliară.

Au fost reiterate totodată motivele de apel referitoare la raportul de evaluare față de prevederile art. 11 alin. (8) din Legea nr. 255/2010. Prin întâmpinarea formulată în cauză de intimatele - reclamante, ca și prin susținerile orale, s-a arătat și faptul că parte din motivele de recurs au fost formulate omisso medio. Aceste susțineri nu pot fi însă primite, întrucât prin decizia pronunțată în apel s-a schimbat în parte soluția primei instanțe. Recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare în considerarea argumentelor ce succed. În ceea ce privește susținerile recurenților referitoare la faptul că Primăria și Municipiul Oradea prin primar nu au calitate procesuală pasivă, se constată că acestea nu pot fi primite.

Se reține astfel că potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, e xpropriator, pentru obiectivele de interes local, sunt municipiile, orașele și comunele. Alin. (3) al aceluiași articol stipulează că î n aplicarea prevederilor respectivei legi, expropriatorul prevăzut la alin. (2) este, conform lit. e), unitațea administrativ - teritorială reprezentată de autoritățile administrației publice locale. Reiese, prin urmare, fără putință de tăgadă că expropriatorul este unitatea administrativ – teritorială, primăria fiind unitatea executorie a acesteia. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 77 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, p rimarul și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

Calitatea procesuală a primăriei ca structură funcțională este generată tocmai de apartenența primarului la această structură, a cărei funcție este, printre altele și de aducere la îndeplinire a dispozițiilor primarului. În ceea ce privește motivele de recurs referitoare la raportul de evaluare față de prevederile art. 11 alin. (8) din Legea nr. 255/2010, se observă că reprezintă o reiterare a motivelor de apel, neconstituindu-se deci în veritabile critici de nelegalitate ale deciziei atacate. Totodată, criticile suplimentare acestora privitoare la caracteristicile terenului expropriat, în conformitate cu certificatul de urbanism, față de care imobilul, în opinia recurenților, nu putea fi evaluat prin metoda comparației, precum și cele potrivit cărora terenurile prezentate de evaluator spre comparare au suprafețe mai mici decât parcela expropriată, constituie critici de netemeinicie care vizează situații de fapt, neputând face deci obiectul analizei în recurs.

Pentru toate aceste motive, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat de pârâți va fi respins ca nefondat. Văzând și dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., precum și solicitarea apărătorului intimatelor - reclamante, justificată prin înscrisurile depus la dosar, vor fi obligați recurenții la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată către SC C.R. SRL și C.A.M.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâții Consiliul Local Oradea, Primăria municipiului Oradea și Municipiul Oradea prin primar împotriva Deciziei nr. 278/A din 29 mai 2014 a Curții de Apel Oradea, secția I civilă. Obligă pe recurenți la 500 lei cheltuieli de judecată către intimatele - reclamante SC C.R. SRL și C.A.M. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 octombrie 2014.