ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1147/2022

Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată la data de 12 septembrie 2013, pe rolul Tribunalului Bihor, secția I civilă, sub nr. x/2013, reclamanta A. S.R.L., reprezentată legal prin administrator B., a chemat în judecată pârâții Municipiul Oradea, prin primar, Consiliul Local al Municipiului Oradea, Administrația Imobiliară Oradea, Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 198/2004, solicitând stabilirea dreptului la despăgubiri în favoarea sa, pentru imobilul teren, în suprafață de 269 mp, situat în municipiul Oradea, județul Bihor, nr. topo x și y, înscris în CF x Oradea, teren expropriat de pârâți, în cuantum de 350.000 euro, ca fiind valoarea reală a prejudiciului, obligarea pârâților de rând l și 2 la plata acestei sume în contul proprietarei imobilului, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii instanței. În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile Legii nr. 198/2004 și ale Legii nr. 33/1994 și art. 93 C. proc. civ. I.

Sentința pronunțată de Tribunalul Bihor, secția I civilă Prin sentința civilă nr. 217/C din 19 decembrie 2016, Tribunalul Bihor, secția I civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 198/2004 de pe lângă Primăria Municipiului Oradea, invocată de această pârâtă, și excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Administrației Imobiliare Oradea, invocată din oficiu; a respins acțiunea introdusă în contradictoriu cu aceste părți; a admis, în parte acțiunea civilă, introdusă de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Municipiul Oradea, prin primar, și Consiliul Local al Municipiului Oradea, având ca obiect expropriere, în sensul că a constatat că reclamanta este îndreptățită la încasarea unor despăgubiri în cuantum total de 352.715 RON din care 328.000 RON reprezentând prețul de piață al terenului expropriat și 24.715 RON reprezentând prejudiciu suplimentar; a respins restul pretențiilor; a obligat pârâtul Municipiul Oradea să plătească reclamantei cu titlul de cheltuieli de judecată suma de 5.400 RON reprezentând contravaloarea onorariului de efectuare a expertizei judiciare. I.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă Prin decizia civilă nr. 846/A din 29 iunie 2021, Curtea de Apel Oradea, secția I civilă a admis apelul declarat de apelantul-pârât Municipiul Oradea, prin primar, în contradictoriu cu apelanta-reclamantă A. S.R.L. și cu intimații Consiliul Local al Municipiului Oradea, Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 198/2004 de pe lângă Primăria Oradea împotriva sentinței civile nr. 217/C din data de 19 decembrie 2016 pronunțate de Tribunalul Bihor, secția I civilă în dosarul nr. x/2013, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a diminuat cuantumul despăgubirilor la plata cărora este îndreptățită reclamanta A. S.R.L. de la suma de 352.715 RON la suma de 216.994 RON, din care 189.300 RON reprezentând prețul de piață al terenului expropriat și 27.694 RON reprezentând prejudiciul cauzat prin expropriere; a păstrat celelalte dispoziții ale sentinței atacate; a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-reclamantă A. S.R.L., împotriva aceleiași sentințe; a obligat pe apelanta-reclamantă A. S.R.L. la plata către apelantul-pârât Municipiul Oradea, prin primar, a sumei de 6.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale în apel. I.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 846/A din data de 29 iunie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, a declarat recurs reclamanta A. S.R.L. Invocând incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, rejudecarea cauzei, cu consecința admiterii apelului reclamantei împotriva sentinței civile nr. 217 din data de 19 decembrie 2017 a Tribunalului Bihor, secția I civilă, schimbarea, în parte, a hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii în totalitate cu acordarea despăgubirilor cuvenite raportat la dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, respectiv cu luarea în considerare a prejudiciului creat reclamantei ca urmare a exproprierii imobilului în suprafață de 269 mp situat în Oradea, înscris în CF x Oradea, nr. topo x și y, astfel cum acesta a fost evaluat prin raportul de expertiză tehnică întocmit în luna octombrie 2018 de către prima comisie de experți desemnată de Curtea de Apel Oradea. Totodată, a solicitat respingerea, ca nefondat, a apelului Primăriei Municipiului Oradea, prin primar, cu cheltuieli de judecată. În esență, recurenta-reclamantă a susținut că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a prevederilor Legii nr. 33/1994, privitoare la o dreaptă și prealabilă despăgubire, precum a celor ale art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. A criticat hotărârea recurată, atât în ceea ce privește respingerea, ca nefondat, a motivului său de apel privitor la solicitarea de luare în considerare la stabilirea cuantumului despăgubirilor care i se cuvin a prejudiciului real creat ca urmare a exproprierii, cât și în ceea ce privește soluția de admitere a apelului declarat de pârâta Primăria Municipiului Oradea, prin primar. I.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinare, intimații-pârâți Consiliul Local al Municipiului Oradea și Municipiul Oradea, prin primar, au solicitat anularea recursului, ca nemotivat, respingerea recursului, în principal, ca inadmisibil, iar, în subsidiar, ca neîntemeiat, cu consecința menținerii, ca temeinică și legală, a hotărârii atacate. Întâmpinarea a fost comunicată recurentei-reclamante A. S.R.L., iar aceasta nu a formulat răspuns la întâmpinare. I.

Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 13 decembrie 2021 și a fost repartizat aleatoriu spre soluționare completului filtru nr. 2, astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie . I.

Procedura desfășurată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă Prin rezoluția din 16 decembrie 2021, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ., după efectuarea procedurilor de comunicare menționate de dispozițiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ. La data de 18 martie 2022, a fost întocmit raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, în concluziile acestuia reținându-se că părțile nu au deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei civile nr. 846/A din 29 iunie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă. Raportul întocmit în cauză a fost comunicat părților, astfel cum rezultă din procesele-verbale de înmânare aflate la dosar, iar acestea nu au formulat puncte de vedere. Prin rezoluția din data de 20 aprilie 2022, a fost fixat termen, în vederea analizării admisibilității în principiu a recursului, la data de 24 mai 2022, când Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare prin prisma excepție inadmisibilității recursului, invocate prin întâmpinare de către intimații-pârâți Consiliul Local al Municipiului Oradea și Municipiul Oradea, prin primar. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., prin prisma excepției inadmisibilității prezentei căi de atac, reținând și prevederile art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte reține următoarele: În speță, prin demersul judiciar inițiat, reclamanta A. S.R.L. a solicitat stabilirea dreptului la despăgubiri în favoarea sa în cuantum de 350.000 euro, pentru imobilul teren, în suprafață de 269 mp, situat în municipiul Oradea, județul Bihor, nr. topo x și y, înscris în CF x Oradea, teren expropriat de pârâți. Având în vedere că prin dispozițiile C. proc. civ. din 2010 a fost modificat regimul juridic aplicabil litigiilor derivând din procedura de expropriere în ceea ce privește căile de atac, în raport de data inițierii litigiului (12 septembrie 2013) și de dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., prezentei cauze îi sunt aplicabile prevederile noului C. proc. civ. Potrivit dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestuia (15 februarie 2013) nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate asupra cererilor formulate în materie de expropriere. Dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. prevăd că: "Sunt hotărâri definitive: (…) 4. Hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs." În aplicarea dispozițiilor legale anterior evocate, raportat la natura pretenției deduse judecății și temeiul juridic invocat în susținerea acesteia (Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică), rezultă că decizia civilă nr. 846/A din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Oradea, secția I civilă, pronunțată în soluționarea apelului declarat într-o cauză în materie de expropriere, este o hotărâre definitivă, nefiind supusă căii de atac a recursului. Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia. În consecință, având în vedere cele anterior reținute, fiind învestită cu judecata unei căii de atac neprevăzute de lege, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul, împrejurare față de care nu se mai impune analiza vreunor alte aspecte invocate în cauză. PENTRU ACESTE MOTIVE,