ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.03.2014

ÎCCJ, Secția I civilă

HOTĂRÂRE
28.03.2014
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra cauzei de față

constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la

data de 5 martie 2014, petenta a solicitat strămutarea Dosarului nr.

39703/3/2013 de la Tribunalul București la o altă instanță egală în grad,

întemeiată pe motive de bănuială legitimă.

Cererea a fost întemeiată

pe dispozițiile art. 37 alin. (2) C. proc. civ. în forma anterioară modificării

în vigoare din data de 15 februarie 2013, privind motivele de bănuială

legitimă.

Conform verificărilor

efectuate în sistemul informatic Ecris, s-a constatat că, inițial, petenta a

formulat, la data de 7 august 2013, contestație în anulare împotriva Deciziei

nr. 2635 din 12 iunie 2013 a Curții de Apel Pitești pronunțată în Dosarul nr.

2612/299/2008*, cerere ce a format obiectul cauzei nr. 1589/46/2013. Ulterior,

la primul termen de judecată, 19 septembrie 2013, petenta și-a modificat

cererea dintr-o contestație în anulare (cale extraordinară de atac) în acțiune

în constatare pe dreptul comun (cerere în primă instanță), calificare în

considerarea căreia Curtea de Apel Pitești a declinat cauza spre competentă

soluționare Tribunalului București, secția a VIII-a civilă.

La termenul din 28

martie 2014, Înalta Curte a constatat că, față de data modificării cererii de

chemare în judecată inițiale, 19 septembrie 2013, în cauză sunt aplicabile

prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă și a invocat,

din oficiu, excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, în raport de prevederile art. 142 alin. (1) din Legea nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 247 alin. (1) și art. 246

alin. (1) din aceeași lege.

Excepția este

întemeiată.

Potrivit art. 142

alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, „cererea de

strămutare întemeiată pe motive de bănuială legitimă este de competența curții

de apel, dacă instanța de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un

tribunal din circumscripția acesteia ...".

Or, în cauză, cererea

de strămutare dedusă judecății este întemeiată, așa cum s-a arătat anterior, pe

motive de bănuială legitimă și este formulată cu privire la un dosar

înregistrat ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de

procedură civilă pe rolul Tribunalului București, instanță aflată în

circumscripția teritorială a Curții de Apel București.

Pe de altă parte,

art. 247 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

prevede că: „Excepțiile absolute por fi invocate de parte sau de instanță în

orice stare a procesului, dacă prin lege nu se prevede altfel", în timp ce

art. 246 alin. (1) din același act normativ definește excepțiile absolute ca

fiind cele prin care se invocă încălcarea unor norme de ordine publică, precum

este și cea de la art. 142 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură

civilă, anterior citată.

Pentru aceste

considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 142 alin. (1) raportat la art.

247 alin. (1) și art. 246 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de

procedură civilă, instanța competentă material a soluționa cauza este Curtea de

Apel București, instanță în favoarea căreia va opera prezenta declinare de

competență,

Declină competența de

soluționare a cererii formulată de petenta T.M., domiciliată în București, str.

T.R. nr. X, sector 1, în contradictoriu cu intimații C.N., domiciliată în

București, str. B.L. nr. X, sector 1, Școala Specială nr. 7, cu sediul în

București, str. S., nr. X, sector 4, Inspectoratul Școlar al Municipiului

București, cu sediul în București, str. I. nr. X, sector 2 și N.D., domiciliată

în București, str. V. nr. X, sector 5, prin care solicită strămutarea

procesului civil ce formează obiectul Dosarului nr. 39703/3/2013 al

Tribunalului București, secția a VIII-a civilă, în favoarea Curții de Apel

București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și

asigurări sociale.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 martie 2014.

Procesat de GGC - LM

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-10-09
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2646/2014
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin decizia nr. 844 din 16 aprilie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în Dosarul nr. 270/288/2013, a fost admis recursul declarat de pârâtul P.F. împotriva deciziei civ
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #87080)
xx026/3/2013. În raport de această constatare, curtea de apel a făcut aplicarea dispozițiilor art. 510 alin. (2) C. proc. civ., reținând că, în soluționarea cererii de revizuire întemeiată pe motivul contrarietății de hotărâri prevăzut de a
ÎCCJ 2013-03-26
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin încheierea nr. 4079 din 23 octombrie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a fost scoasă cauza de pe rolul secție a II-a civile și înaintată, spre co
ÎCCJ 2015-01-26
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 234/2015
- cererea de revizuire a Deciziei civile nr. 2383 din 07 noiembrie 2013 pronunțată de Tribunalul București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, în Dosar nr. 23294/4/2012 pentru motivul prev. de art. 21 din Legea contenciosu
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3388/2013
martie 2012 a calificat calea de atac exercitată la Tribunalul Argeș ca fiind recurs și nu apel, dispunând în final, casarea cu trimiterea spre rejudecare a cauzei la Tribunal, ca instanță de recurs. Se menționează de către revizuent că ult
Sursă