ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 778/2014

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Încheierea nr. 243 din 17 mai 2013, invocând dispozițiile art. 20 alin. (1) din Titlul VII al Legii nr. 247/1995, astfel cum au fost modificate prin art. X din Legea nr. 2/2013, raportate la cele prevăzute de art. XXIII alin. (3) și (4) din același act normativ, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a scos cauza de pe rol și a înaintat Tribunalului Mureș, secția de contencios administrativ și fiscal, spre competentă soluționare, acțiunea prin care reclamanta P.E. Reghin, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României - Comisia Specială de Retrocedare, solicita anularea Deciziei nr. 2543/2012 emisă de Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri care au aparținut cultelor religioase.

Prin Sentința nr. 5295 din 11 decembrie 2013, Tribunalul Mureș, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș, reținând, în esență, că obiectul acțiunii nu se încadrează în dispozițiile art. X din Legea nr. 2/2013, pentru a atrage competența de soluționare a tribunalului. Constatându-se ivirea conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 22 din C. proc. civ.

Verificând cauza, Înalta Curte constată că, în speță, în raport cu obiectul acțiunii formulate de reclamantă și ținând seama de emitentul actului administrativ contestat, competența de soluționare a litigiului aparține Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. În cauză a fost solicitată anularea Deciziei nr. 2543/2012 emisă de Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri care au aparținut cultelor religioase, în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 94/2000. Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (6) și (7) din O.U.G.

nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, "Comisia specială de retrocedare sau, după caz, unitatea deținătoare prevăzută la art. 2 va analiza documentația prezentată de solicitanți pentru fiecare imobil și va dispune, prin decizie motivată, retrocedarea imobilelor solicitate de cultele religioase, respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciază că aceasta nu este întemeiată, sau va propune acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, în condițiile stabilite prin legea specială. În situația în care imobilul este înscris în Lista monumentelor istorice, în decizia de retrocedare se va menționa că proprietarul are drepturile și obligațiile prevăzute de lege [alin. (6)] și "Deciziile Comisiei Speciale de Retrocedare vor putea fi atacate cu contestație la instanța de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora.

Hotărârea pronunțată de instanța de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004" [alin. (7)]. Dispozițiile legii speciale - O.U.G. nr. 94/2000 fac, deci, trimitere la dreptul comun în materie de competență, respectiv Legea nr. 554/2004.

Conform art. 10 alin. (1) din acest din urmă act normativ, "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel". Cum, în speță, actul contestat nu privește taxe și impozite, contribuții, datorii vamale sau accesorii ale acestora iar emitentul acestuia este o autoritate publică de nivel central, conform dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 1 din C. proc.

civ., competența materială de soluționare a cauzei aparține curții de apel ca instanță de contencios administrativ. Este greșit argumentul reținut de Curtea de Apel Târgu Mureș, potrivit căruia în cauză ar fi aplicabile dispozițiile art. 20 alin. (1) din Titlul VII al Legii nr. 247/1995, astfel cum au fost modificate prin art. X din Legea nr. 2/2013, conform cărora "Competența de soluționare revine secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel în a cărei rază teritorială domiciliază reclamantul". Aceasta, întrucât dispozițiile legale invocate de instanța de judecată se referă la "Deciziile adoptate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor", acte ce reprezintă "titlu de despăgubire", conform art. 19 alin. (1) și art. 13 alin. (1) lit. a) din același act normativ - Legea nr. 247/1995 - Titlul VII.

Or, în speță, așa cum s-a arătat mai sus, obiectul acțiunii nu îl constituie anularea unui astfel de act ci a unei decizii a Comisiei Speciale de Retrocedare a unor bunuri care au aparținut cultelor religioase, emisă în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 94/2000, actul contestat fiind, deci, unul prealabil procedurii emiterii "titlului de despăgubire", prevăzută de Titlul VII al Legii nr. 247/1995; emiterea acestui din urmă act - "titlul de despăgubire" - este de competența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și numai cu privire la acesta sunt aplicabile dispozițiile art. 20 alin. (1) din Titlul VII al Legii nr. 247/1995, astfel cum au fost modificate prin art. X din Legea nr. 2/2013.

Față de cele arătate, urmează a se stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta P.E. Reghin, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României - Comisia Specială de Retrocedare, în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 18 februarie 2014. Procesat de GGC - AS