ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6939/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6939/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea
înregistrată la Curtea de Apel Constanța, recurentul B.I. a dedus judecății
cauza având ca obiect contestație în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 317
alin. (1) și alin. (2), cu referire la art. 318 alin. (1) C. proc. civ.,
împotriva Încheierii nr. 186/ CA din 18 septembrie 2006 pronunțată de Curtea de
Apel Constanța în Dosar nr. 1149/36/2006 (nr. format vechi nr. 295/CA/2006), în
contradictoriu cu intimata pârâtă C.T., în care s-a pronunțat Decizia civilă nr.
142/ CA din 15 iunie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția contencios
administrativ, prin care s-a respins ca nefondat recursul în contencios
administrativ declarat de recurent împotriva Încheierii din 20 februarie 2006
pronunțată de Tribunalul Constanța în Dosar nr. 529/CA/2005.
Prin
sentința civilă nr. 317 din 16 februarie 2012, Curtea de Constanța, secția a
II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admite sesizarea de
perimare și a constatat perimată contestația în anulare formulată de
contestatorul B.I. împotriva Încheierii nr. 186/ CA din 18 septembrie 2006
pronunțată de Curtea de Apel Constanța în Dosar nr. 1149/36/2006 (nr. format
vechi nr. 295/CA/2006), în contradictoriu cu intimata pârâtă C.T.
Împotriva
acestei hotărâri a declarat recurs B.I., criticând-o pentru nelegalitate și
netemeinicie.
Înainte
de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte constată că
deși recurentul-reclamant a fost citat cu mențiunea de a depune taxa judiciară
de timbru în valoare de 2 lei și timbru judiciar 0,15 lei, conform dovezii
anexate la fila 12 a dosarului, acesta nu și-a îndeplinit obligația legală
stabilită.
Or,
în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 3 lit.
m) din Legea nr. 146/1997, precum și cu cele ale art. 3 din O.G. nr. 32/1995,
cererea pentru exercitarea recursului se timbrează prin achitarea taxei
judiciare de timbru și prin depunerea timbrului judiciar.
Aceste
taxe se achită și se depun la dosarul cauzei anticipat, astfel cum prevăd
dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.
În
aceste sens sunt și dispozițiile art. 302
1
alin. (2) C. proc. civ.
potrivit cărora: „La cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de
timbru, conform legii”.
De
asemenea, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997
privind taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar „neîndeplinirea obligației
de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a
cererii”.
Astfel
fiind, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 302
1
alin. (2) C.
proc. civ., și ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 va dispune anularea
recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul
declarat de B.I. împotriva Deciziei nr. 317 din 16 februarie 2012 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca
netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi, 25 octombrie 2013.