ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 232/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

decizia nr. 223 din

21 martie 2011 a Curții de Apel Constanța – secția comercială maritimă și

fluvială, de contencios administrativ și fiscal, a anulat cererea de repunere

pe rol ca netimbrată, a admis sesizarea de perimare și a constatat perimată

cauza având ca obiect contestația în anulare formulată de contestatorul B.I.,

împotriva deciziei civile nr. 633/CA din 20 noiembrie 2008, pronunțată de

Curtea de Apel Constanța, în dosarul nr. 2533/36/2006 (număr în format vechi nr.

593/CA/2006), în contradictoriu cu intimata S.N.T.F.M. C.F.R. M. Constanța.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond a reținut că prin cererea adresată instanței

la data de 10 decembrie 2008, contestatorul B.I. a formulat contestație în

anulare împotriva Deciziei civile nr. 633/CA din 20 noiembrie 2008, pronunțată

de Curtea de Apel Constanța, în dosarul nr. 2533/36/2006 (Număr în format vechi

593/CA/2006).

Prin încheierea din 5

ianuarie 2009, instanța a dispus suspendarea cauzei pentru lipsa părților, iar

la data de 18 decembrie 2009, contestatorul a formulat cerere de repunere pe

rol.

Prin încheierea din

22 februarie 2010, Curtea a anulat ca netimbrată cererea de repunere pe rol și

a menținut măsura suspendării cauzei pentru lipsa părților.

La data de 11 februarie

2011, contestatorul a formulat cerere de repunere pe rol, instanța dispunând

citarea contestatorului cu mențiunea de a timbra cererea cu taxă judiciară de

timbru în sumă de 5 lei și 0,15 lei timbru judiciar.

Contestatorul nu s-a

conformat obligației de achitare a taxei judiciare de timbru și a timbrului

judiciar, în cuantumul precizat, astfel că, instanța a dispus anularea cererii

de repunere pe rol, ca netimbrată.

Cu privire la

sesizarea de perimare, instanța a constatat că de la data suspendării nu s-a

mai întocmit vreun act în dosar care să întrerupă perimarea, astfel că în baza art.

252 C. proc. civ., constatat din oficiu perimată contestația în anulare

formulată de contestatorul B.I., împotriva deciziei civile nr. 633/CA din 20

noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în dosarul nr. 2532/36/2006.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs B.I.

Mai înainte însă de

analizarea oricărui alt aspect referitor la recursul de față, Înalta Curte

constată că, deși conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare (fila

5) recurentul a fost citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în

cuantum de 2 lei, datorată potrivit art. 11 alin. (1) teza I coroborat cu art. 3

lit. m) din Legea nr. 146/1997 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, nu s-a

conformat obligației de plată până la termenul stabilit.

Potrivit

dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 „t

axele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

”

În acest sens sunt și

dispozițiile art. 302

1

alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora: „La

cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii”,

iar

conform prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr.

146/1997, „neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se

sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii”.

Cum recurentul B.I. nu

a respectat această cerință legală,

Înalta Curte va

face

aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și ale art. 9 alin.

(2) din O.G. nr. 32/1995 și va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul

declarat de B.I. împotriva Deciziei nr. 223 din 21 martie 2011 a Curții de Apel

Constanța – secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios

administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 ianuarie 2012.