ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 232/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 223 din 21 martie 2011 a Curții de Apel Constanța – secția comercială maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal, a anulat cererea de repunere pe rol ca netimbrată, a admis sesizarea de perimare și a constatat perimată cauza având ca obiect contestația în anulare formulată de contestatorul B.I., împotriva deciziei civile nr. 633/CA din 20 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în dosarul nr. 2533/36/2006 (număr în format vechi nr. 593/CA/2006), în contradictoriu cu intimata S.N.T.F.M. C.F.R. M. Constanța. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin cererea adresată instanței la data de 10 decembrie 2008, contestatorul B.I.

a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei civile nr. 633/CA din 20 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în dosarul nr. 2533/36/2006 (Număr în format vechi 593/CA/2006). Prin încheierea din 5 ianuarie 2009, instanța a dispus suspendarea cauzei pentru lipsa părților, iar la data de 18 decembrie 2009, contestatorul a formulat cerere de repunere pe rol. Prin încheierea din 22 februarie 2010, Curtea a anulat ca netimbrată cererea de repunere pe rol și a menținut măsura suspendării cauzei pentru lipsa părților. La data de 11 februarie 2011, contestatorul a formulat cerere de repunere pe rol, instanța dispunând citarea contestatorului cu mențiunea de a timbra cererea cu taxă judiciară de timbru în sumă de 5 lei și 0,15 lei timbru judiciar.

Contestatorul nu s-a conformat obligației de achitare a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, în cuantumul precizat, astfel că, instanța a dispus anularea cererii de repunere pe rol, ca netimbrată. Cu privire la sesizarea de perimare, instanța a constatat că de la data suspendării nu s-a mai întocmit vreun act în dosar care să întrerupă perimarea, astfel că în baza art. 252 C. proc. civ., constatat din oficiu perimată contestația în anulare formulată de contestatorul B.I., împotriva deciziei civile nr. 633/CA din 20 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în dosarul nr. 2532/36/2006. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs B.I.

Mai înainte însă de analizarea oricărui alt aspect referitor la recursul de față, Înalta Curte constată că, deși conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare (fila 5) recurentul a fost citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 2 lei, datorată potrivit art. 11 alin. (1) teza I coroborat cu art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, nu s-a conformat obligației de plată până la termenul stabilit. Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 „t axele judiciare de timbru se plătesc anticipat. ” În acest sens sunt și dispozițiile art. 302 1 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora: „La cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii”, iar conform prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, „neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii”.

Cum recurentul B.I. nu a respectat această cerință legală, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și ale art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995 și va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursul declarat de B.I. împotriva Deciziei nr. 223 din 21 martie 2011 a Curții de Apel Constanța – secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 ianuarie 2012.