ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4247/2013

Asupra recursului de față, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Iași, reclamanta SC R. SRL a chemat în judecată pe pârâta C.S.

solicitând obligarea acesteia la

plata sumei de 12.800 lei reprezentând plată

nedatorată, cu cheltuieli de judecată.

Pârâta C.S. a

formulat cerere reconvențională prin care a solicitat actualizarea cu indicele

de inflație a sumei datorate de SC R. SRL, plata dobânzii pentru întârziere

egală cu rata dobânzii B.N.R. plus 4 puncte procentuale pentru drepturile

bănești ce i se cuvin, conform Deciziei 440 din 10 mai 2011 a Curții de Apel

Iași.

Prin sentința civilă nr.

662 din 21 martie 2012, Tribunalul Iași a respins, ca nefondată, acțiunea

formulată de reclamanta-pârâtă SC R. SRL în contradictoriu cu pârâta-reclamanta

C.S.

A admis, în parte,

cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă C.S. în contradictoriu

cu reclamanta-pârâtă SC R. SRL.

A obligat

reclamanta-pârâtă la plata în favoarea pârâtei- reclamante a sumei reprezentând

actualizarea cu indicele de inflație, aplicabil de la data de 28 ianuarie 2011

până la data plății efective, a creanței de 12.133,5 lei, datorată de reclamanta-pârâtă

cu titlu de diferență de plată din drepturile bănești stabilite în moneda

națională prin sentința civilă nr. 260 din 28 ianuarie 2011 pronunțată de Tribunalului

Iași în Dosar nr. 5923/99/2010, irevocabilă prin Decizia nr. 440 din 10 mai 2011

a Curții de Apel Iași.

A obligat

reclamanta-pârâtă la plata în favoarea pârâtei-reclamante a dobânzii legale

civile la suma de 12.133,5 lei rămasă de plată din drepturile bănești stabilite

în moneda națională prin sentința civilă nr. 260 din 28 ianuarie 2011

pronunțată de Tribunalului Iași, în Dosar nr. 5923/99/2010, irevocabilă prin Decizia

nr. 440 din 10 mai 2011 a Curții de Apel Iași, dobândă calculata de la data de

25 iunie 2011 până la data plății efective.

Prin Decizia nr. 1104

din 6 iulie 2012, Curtea de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări

sociale, a admis recursul formulat de reclamanta-pârâtă SC R. SRL împotriva

sentinței nr. 662/2012 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care a

modificat-o în parte în sensul că:

A admis acțiunea

formulată de reclamanta-pârâtă SC R. SRL în contradictoriu cu pârâta-reclamantă

C.S.

A obligat

pârâta-reclamantă C.S. să restituie reclamantei - pârâte SC R. SRL suma de

12.800 lei reprezentând plată nedatorată.

A obligat reclamanta-pârâtă

la plata în favoarea pârâtei-reclamante a sumei reprezentând actualizarea cu

indicele de inflație a creanței de 10.633,5 lei, actualizare calculată de la

data de 28 ianuarie 2011 până la data plății efective.

A obligat

reclamanta-pârâtă la plata în favoarea pârâtei-reclamante a dobânzii legale

civile calculată la suma de 10.633,5 lei, de la data de 25 iunie 2011 până la

data plății efective.

A menținut restul

dispozițiilor sentinței civile ce nu sunt contrare prezentei decizii.

Împotriva acestei din

urmă decizii a declarat un nou recurs reclamanta C.S., solicitând modificarea

hotărârii atacate și, pe fond, menținerea sentinței civile nr. 662 din 21

martie 2012 pronunțate de Tribunalul Iași, ca fiind o hotărâre legală și

temeinică.

La

termenul de judecată din data de 3 octombrie 2013, Înalta Curte a rămas în

pronunțare asupra excepției inadmisibilității recursului, invocată din oficiu.

Recursul

va fi respins, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Căile de atac, respectiv

condițiile în care acestea pot fi exercitate, sunt de ordine publică, deoarece

se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține

în loc, în mod nedefinit, judecata unui proces.

Ca atare, nici uneia

dintre părți nu îi este permis să formuleze și nici instanța judecătorească nu

se poate învesti cu judecata unei căi de atac exercitată în afara sistemului

căilor de atac prevăzute de lege.

Totodată,

una din regulile generale privitoare la exercitarea căilor legale de atac constă

în aceea că dreptul de a promova o cale de atac este, în principiu, unic și se

epuizează odată cu exercitarea lui, ceea ce înseamnă că nimănui nu-i este

îngăduit de a uza de două sau mai multe ori de una și aceeași cale de atac.

Potrivit art. 299

alin .(1) C. proc. civ., pot constitui obiect al recursului, „hotărârile date

fără drept de apel, cele date în apel precum și, în condițiile prevăzute de

lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională”.

Totodată,

dispozițiile art. 377 alin. (2) C. proc. civ. enumeră categoriile de hotărâri

irevocabile, ca fiind hotărârile date în recurs (pct. 4), precum și orice alte

hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs (pct. 5).

Împotriva acestora nu se mai poate exercita încă o dată apel sau recurs,

potrivit principiului unicității căii de atac.

Prin

instituirea de către legiuitor a unor prevederi cu privire la caracterul

definitiv și irevocabil al hotărârilor judecătorești nu se încalcă dreptul de

acces liber la justiție, prevăzut de art. 6 din C.E.D.O. și nici nu se creează

vreo discriminare, în sensul dispozițiilor art. 16 din Constituția României.

În

speță, prin Decizia nr. 1104 din 06 iulie 2012, Curtea de Apel Iași a

soluționat recursul declarat de pârâta SC R. SRL împotriva sentinței civile nr.

662 din 21 martie 2012 pronunțată de Tribunalul Iași, într-un litigiu de muncă.

Potrivit

art. 214 din Legea nr. 62/2011, a dialogului social, astfel cum era în vigoare

la momentul pronunțării sentinței civile nr. 662 din 21 martie 2012 a Tribunalului Iași, hotărârea instanței de fond avea caracter definitiv, fiind supusă doar căii

de atac a recursului, reglementată de art. 215 din aceeași lege.

În

aceste condiții,

nu poate fi admisibil recursul declarat de reclamant împotriva deciziei

irevocabile a Curții de Apel Iași, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de

a mai fi atacată cu recurs, atâta timp cât unul din principiile de drept

procesual privește unicitatea dreptului de a folosi calea de atac.

Prin urmare, cum

împotriva unei hotărâri irevocabile nu poate fi exercitat un nou recurs, cale

extraordinară de atac, recursul declarat în cauză de reclamanta C.S. este

inadmisibil și va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de reclamanta C.țu Silvica împotriva deciziei nr.

1104 din 06 iulie 2012 a Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și

asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 3 octombrie 2013.