ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3013/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

La

27 martie 2008, reclamanta U.P.F.R. a chemat în judecată pe pârâta SC R.A. SRL,

solicitând obligarea acesteia la: plata remunerației echitabile corespunzător

drepturilor conexe ale producătorilor de fonograme generate de radiodifuzarea

fără licența neexclusivă a U.P.F.R pentru această utilizare în perioada august

2003-ianuarie 2008 și a penalităților de întârziere (dobânda legală de la data

scadenței) stabilite prin metodologiile de aplicare a Legii nr. 8/1996;

- predarea play-listului (în format electronic) de fonograme

utilizate în programele sale în aceeași perioadă;

- daune de 100 lei/zi în cazul comunicării cu întârziere a

play-listului menționat;

- 3.000 lei daune în cazul necomunicării play-listului din

motive imputabile părții adverse ori comunicării cu întârziere mai mare de 30 de

zile.

În motivarea cererii, întemeiată pe 1231, 130 alin. (1) lit. b)

și art. 139 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 și art. 998-999 C. civ., reclamanta

a susținut că pârâta deține postul „R.A.", care cu începere din luna

august 2003, radiodifuzează fonograme fără licența exclusivă U.P.F.R și fără

achitarea remunerației echitabile prevăzută de metodologii pentru o asemenea

activitate.

Tribunalul București, secția a IV-a civilă, prin

sentința nr. 203 din 11 februarie 2009, a admis în parte acțiunea și a obligat-o

pe pârâtă să-i plătească reclamantei 10.879, 43 lei remunerație aferentă

perioadei 2003-ianuarie 2004, plus 4.448,40 lei penalități de întârziere și

să-i predea play-listul (în format electronic)de fonograme utilizate în programele

sale radio în aceeași perioadă.

Totodată, tribunalul a respins ca neîntemeiat capătul de

cerere privitor la daune cominatorii și a mai obligat-o pe pârâtă să-i

plătească reclamantei 841 lei cheltuieli de judecată.

Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru

cauze privind proprietatea intelectuală, prin Decizia nr. 163 din 19 octombrie

2009 a admis apelul declarat de pârâtă și a schimbat parțial sentința, în

sensul admiterii excepției prescripției referitoare la cererile aferente perioadei

august 2003-martie 2005, respingerii pretențiilor corespunzătoare acestei

perioade și obligării apelantei la plata sumei de 879,44 lei remunerație

cuvenită pentru intervalul aprilie 2005-ianuarie 2008, plus 3.259,40 lei

penalități de întârziere.

Pârâta a declarat recurs, solicitând înlăturarea obligării

sale Ia plata penalităților de întârziere.

În motivarea recursului al cărui temei juridic nu a fost

indicat, recurenta pârâtă a susținut că instanța de apel, deși a reținut că

datorează reclamantei doar 879,44 lei, a calculat cuantumul penalităților de

întârziere în raport de suma de 14.072,81 lei.

Dezvoltarea acestei critici nu permite încadrarea ei în

niciunul din cazurile de nelegalitate prevăzute limitativ de art. 304 C. proc.

civ., astfel că în cauză se va face aplicarea art. 306 alin. (1) C pr. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de pârâta SC R.A. SRL

împotriva Deciziei nr. 163/ A din 19 octombrie 2009 a Curții de Apel București,

secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 mai 2010.