ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7810/2009

Asupra cauzei de față, constată următoarele: P.G., O.M., S.A.M., C.P.D., C.Ș.A. și V.A. au chemat în judecată Primarul municipiului Craiova și SC F.S. SA, solicitând să fie obligați să emită dispoziție motivată pentru soluționarea notificării din 23 iulie 2001 adresată pârâților în temeiul Legii nr. 10/2001. De asemenea, au cerut daune cominatorii de 5.000.000 lei vechi pe zi de întârziere începând de la data expirării termenului prevăzut de art. 23 din Legea nr. 10/2001. Totodată au precizat că având în vedere refuzul manifest al pârâților de a emite dispoziția la care erau obligați potrivit legii și dat fiind caracterul intuitu personae al obligației de a face, să fie obligați pârâții să le restituie în natură imobilul situat în Craiova, str. Frații (fostă str. Karl Marx, fostă str. Buzești) constând din actuala clădire cunoscută sub numele de Hotel M. (fost Hotel S.) în care își are sediul pârâta SC F.S.

SA; terenul aferent, situat în spatele clădirii principale, până la zidul de împrejmuire folosit în prezent de SC F.S. SA; terenul aferent situat la intersecția străzilor Frații Buzești cu str. Lipscani pe care au existat anexele hotelului prăbușite la cutremurul din 1977, în prezent teren viran ocupat de chioșcuri comerciale. Curtea de Apel Craiova, secția civilă, prin decizia nr. 21 din 09 noiembrie 2005, soluționând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Craiova și Tribunalul Dolj a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, soluție menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, prin decizia nr. 400 din 16 ianuarie 2000. Prin întâmpinare SC F.S.

SA a invocat pe cale de excepție, lisa calității sale procesuale pasive și lisa calității procesuale active a reclamanților învederând că este o societate privatizată integral înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, astfel că erau incidente prevederile art. 29 din Legea nr. 10/2001, retrocedarea în natură a imobilului nefiind astfel posibilă. Pe acest considerent a cerut introducerea în cauză a A.V.A.S., instituție implicată în procesul de privatizare. S-a mai susținut că vechiul imobil situat în Craiova, str. Karl Marx a fost demolat iar pârâta prin lucrările de modernizare și extindere efectuate, a edificat practic o nouă construcție, volumul investițiilor determinând schimbarea substanței vechiului imobil, a materialului din care a fost construit.

Referindu-se la excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, pârâta a evidențiat că imobilul pe care îl deține a intrat în proprietatea statului cu titlu valabil, respectiv în baza Decretului nr. 92/1950 și că acesta a fost naționalizat de la un alt autor și nu de la B.P., autorul reclamanților. Ulterior, pârâta SC F.S. SA Craiova a cerut introducerea în cauză a A.V.A.S. București și a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice reiterând motivele invocate în întâmpinare. Atât A.V.A.S. cât și D.G.F.P. Dolj pentru Ministerul Finanțelor Publice au invocat excepția admisibilității cererii, pe motiv că era întemeiată pe art. 64 C. proc. civ. care se referă la arătarea titularului dreptului, ori atât A.V.A.S.

cât și Ministerul Finanțelor Publice nu erau titularii unui astfel de drept. Pe parcursul soluționării litigiului SC F.S. SA a invocat și excepția lipsei obiectului cererii întrucât notificarea reclamanților a fost soluționată prin emiterea deciziei nr. 20 din 28 noiembrie 2006 care însă a fost contestată de reclamanți la Tribunalul Dolj formând Dosarul nr. 10624/63/2007. Tribunalul Dolj, secția civilă, prin sentința nr. 623 din 02 octombrie 2007 a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și excepția lipsei calității procesuale pasive a SC F.S. SA Craiova. A admis în parte acțiunea reclamanților în contradictoriu cu SC F.S. SA Craiova pe care a obligat-o să restituie în natură reclamanților imobilul situat în Craiova, str. Frații Buzești, județul Dolj, compus din construcțiile individualizate în cuprinsul raportului de expertiză întocmit de expert B.C.

și terenul aferent acestora în suprafață de 1651 mp. A respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la emiterea dispoziției și cererea subsidiară privind obligarea la daune cominatorii, ca rămasă fără obiect. A respins acțiunea față de pârâta Primăria municipiului Craiova ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A respins ca inadmisibilă cererea de introducere în cauză a A.V.A.S. și a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice. În motivarea soluției judecătorul fondului a reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 24 noiembrie 1922 de Tribunalul Dolj reclamanții au dovedit că imobilul notificat situat anterior în str. Buzești și cunoscut sub denumirea de Hotel S. a fost proprietatea fraților B.P.

și B.I. și a fost preluat de stat în baza Decretului nr. 92/1950 de la autorul B.P., imobilul fiind situat la data respectivă în str. Karl Marx. SC F.S. SA a fost înființată prin H.G. nr. 309 din 05 iunie 1992 în urma reorganizării Regiei Autonome a Petrolului „P. ” și a fost privatizată integral în 1998, așa cum rezultă din certificatul din 02 iulie 2007 eliberat de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Dolj. Prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor din 30 octombrie 1995 a fost recunoscut dreptul de proprietate exclusivă a SC F.S. SA. asupra terenului în litigiu aferent sediului său administrativ.

În cauză însă, posibilitatea restituirii în natură a imobilului notificat trebuie analizată din perspectiva art. 27 din Legea nr. 10/2001 în redactarea anterioară modificării lui prin Legea nr. 247/2005, aceasta întrucât notificarea a fost formulată de reclamanți, respectiv sesizarea instanței de judecată, s-a făcut anterior intrării în vigoare a menționatei În acest sens, s-a evidențiat că naționalizarea imobilului în discuție s-a făcut cu nesocotirea Constituției de la 1948, respectiv fără respectarea chiar a prevederilor Decretului nr. 92/1950 deci fără titlu valabil și din această perspectivă urma a fi restituit în natură.

De asemenea, s-a reținut că raportat la constatările expertizei B.C., modificările și îmbunătățirile aduse imobilului nu reprezintă o nouă construcție, singurul corp nou de clădire fiind cel accesoriu respectiv casa scărilor și prin urmare nu are o existență de sine stătătoare, distinct de imobilul principal astfel că în cauză nu erau aplicabile dispozițiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 republicată. S-a considerat inadmisibilă cerere de introducere în cauză a A.V.A.S. și a Ministerului Finanțelor Publice raportat la temeiul juridic indicat și anume dispozițiile art. 64 și urm. C. proc. civ. Curtea de Apel Craiova, secția civilă, prin Decizia nr. 135 din 01 aprilie 2008 a admis apelul declarat de pârâta SC F.S.

SA Craiova împotriva Sentinței nr. 623 din 02 octombrie 2007 a Tribunalului Dolj, secția civilă, pe care a schimbat-o în sensul că a respins în totalitate acțiunea. Instanța de apel a reținut că prin Legea nr. 247/2005 intrată în vigoare pe parcursul soluționării contestației, dispozițiile art. 27 au fost modificate devenind prin renumerotare art. 24 ce nu mai distinge în funcție de modalitatea de preluare, stipulând că în cazul în care imobilul solicitat se află în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate, persoanele îndreptățite au dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale, restituirea în natură fiind exclusă.

Legea nr. 247/2005 este de imediată aplicare tuturor situațiilor pendinte, adică raporturilor juridice născute sub imperiul vechii legi dar ale căror efecte juridice nu au fost consumate încă, ceea ce înseamnă că art. 29 se aplică și în cazul notificărilor formulate anterior intrării sale în vigoare, dar nesoluționate încă irevocabil până la momentul apariției sale. În speță, imobilul solicitat se găsește în patrimoniul unei societăți comerciale integral privatizate în anul 1998 anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, așa cum reieșea din certificatul din 02 iulie 2007 emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Dolj. Ca urmare, reclamanții au dreptul numai la măsuri reparatorii în echivalent, respectiv despăgubire așa cum s-a dispus prin decizia nr. 20 din 22 noiembrie 2006 emisă de SC F.S.

SA, propunerea cu acest obiect fiind înaintată Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Soluția este conformă și cu paragraful al 2-lea al art. l din Protocolul 1 al Convenției Europene a drepturilor omului care reglementează dreptul de proprietate. În contra menționatei decizii au declarat recurs reclamanții invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând în esență că în speță erau aplicabile dispozițiile art. 27 al Legii nr. 10/2001 în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 247/2005 având în vedere principiul neretroactivității legii civile și deoarece au formulat notificarea sub imperiul legii în forma nemodificată și au investit instanța cu cererea de restituire a imobilului tot înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005.

În acest context, dreptul unei societăți comerciale integral privatizate de a păstra în patrimoniul său un imobil nu poate avea valoare decât pentru situațiile care se nasc din momentul intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005. A decide altfel, însemnează a nega dreptul reglementat în favoarea reclamanților dând eficiență unui drept care nu poate fi invocat decât din momentul intrării în vigoare a legii noi, respectiv a da putere retroactivă pentru art. 29 din Legea nr. 10/2001 republicată, text care însă urma să se aplice numai pentru viitor și anume după data de 22 iulie 2005 când Legea nr. 247/2005 a fost publicată în M. Of. Pe de altă parte, instanța de apel face trimitere la"securitatea circuitului civil" atunci când le refuză restituirea în natură a imobilului dar nu are în vedere aceeași „securitate a circuitului civil ” , când li s-a aplicat un text nou pentru drepturi câștigate sub imperiul textului vechi al art. 27 din Legea nr. 10/2001.

De asemenea, nu poate fi invocat un interes general al societății ci de o comparare a unor interese private. S-a mai invocat că la data apariției Legii nr. 247/2005 reclamanții-recurenți aveau nu numai o speranță legitimă ci chiar un drept exercitat, un drept câștigat ca urmare a formulării notificării și formulării acțiunii în instanță. Totodată, SC F.S. SA. nu a reușit să dovedească faptul că imobilul în litigiu a trecut în proprietatea sa, respectiv cum dreptul de administrare dobândit prin Decizia nr. 61 din 09 martie 1990 a Primăriei municipiului Craiova s-a transformat în drept de proprietate. Pe cale de consecință recurenții au solicitat admiterea demersului lor și modificarea deciziei atacate în sensul respingerii apelului.

Intimata-pârâtă a solicitat în temeiul art. 244 alin. (1) C. proc. civ. suspendarea judecării recursului până la soluționarea irevocabilă a Dosarului nr. 8415/225/2008 a Judecătoriei Turnu Severin având ca obiect constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor încheiat la 26 iunie 2003 de către B.N.P. - I.M. emis pe numele reclamanților pentru încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 86 din Ordinul nr. 710 din 05 iulie 1995 pentru adoptarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 vizând eliberarea certificatului de moștenitor suplimentar. Ulterior, SC F.S. SA. a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 10/2001 susținând că ar contraveni prevederilor art. l alin. (3) și art. 44 alin. (3) din Constituția României.

Recursul nu este fondat. Din dosar a rezultat că prin notificarea din 23 iulie 2001 P.G., O.M., S.A.M., C.P.D., C.Ș.A. și V.A. în calitate de moștenitori ai autorilor I.B., P.B. și A.B. au solicitat retrocedarea în natură a imobilului situat în Municipiul Craiova, str. Frații Buzești (fosta Karl Marx, fosta str. Buzești) constând în: - clădirea cunoscută sub numele de Hotelul M. (fost Hotel S.) în care își are actualmente sediul SC F.S. SA. Craiova; - terenul aferent proprietății situat în spatele clădirii principale până în zidul de împrejmuire, teren actualmente folosit de SC F.S. SA Craiova; - terenul aferent proprietății situat la intersecția străzilor Frații Buzești cu str. Lipscani pe care au existat anexele comerciale ale hotelului, prăbușite la cutremurul din 1977. Notificatorii au precizat că imobilul în litigiu a fost dobândit de I. și P.B.

prin actul de vânzare-cumpărare autentificat din 24 noiembrie 1922 dar a fost naționalizat de stat în baza Decretului nr. 92/1950 figurând în tabelele anexă la poz.411 (filele 4-5 Dosar nr. 3098/2004). Instanța de fond a stabilit că preluarea de către stat a imobilului în dispută s-a făcut fără titlu valabil întrucât Decretul nr. 92/1950 contravenea Constituției din 1948, deși în cauză nu s-a administrat nici o probă din care să rezulte că preluarea respectivă s-a făcut cu încălcarea prevederilor Decretului nr. 92/1950, situație în care, într-adevăr dobândirea de către stat a imobilului respectiv ar fi putut fi considerată în economia Legii nr. 10/2001 ca fiind realizată fără titlu valabil. Pe de altă parte expertiza tehnică efectuată de ing.

C.B. a stabilit că imobilul în litigiu a fost realizat în anii 1865-1867 cu destinația Hotel M. (fost Hotel S.), că a avut mai multe corpuri, intrarea în curtea interioară s-a realizat printr-un gang la parterul corpului principal. Din corpurile vechi a mai rămas corpul principal de la stradă și s-a adăugat un corp nou spre interior care va deservi accesul în corpul principal la toate nivelurile (casa scării în curs de finisare) inclusiv structura de rezistență pentru montare lift. Din anul 1991 a început consolidarea și reamenajarea imobilului (corp principat din fondurile proprii ale deținătoarei SC F.S. SA., restul corpurilor fiind demolate pentru că prezentau pericol de prăbușire.

Expertul a stabilit că imobilul neconsolidat și fără modernizări avea o valoare de 917.313,31 RON, în timp ce lucrările de investiții pentru consolidare și amenajare, inclusiv corp C2 (nou) respectiv valoarea adăugată construcției ca urmare a reparațiilor capitale actualizată era de 2.784.607,66 RON (fila 251 Dosar nr. 3095/63/2006). Or, potrivit art. 19 din Legea nr. 10/2001 în situația imobilelor construcției care fac obiectul notificărilor și cărora le-au fost adăugate, în raport de forma inițială, noi corpuri de zidărie sau volume din alte materiale, măsurile reparatorii se acordă în echivalent. Din expertiza menționată rezultă și că de fapt, corpul principal ce corespunde cu fosta clădire ce a aparținut Hotelului M., în urma reparațiilor capitale și-a păstrat arhitectura inițială, dar că investițiile efectuate de SC F.S.

SA. erau de 2.784.607,66 RON în timp ce clădirea inițială avea o valoare de doar 917.313,31 lei (filele 249-250 Dosar nr. 3095/63/2006). Din această perspectivă, având în vedere concluziile expertului asistent D.D. potrivit cărora construcțiile preluate de stat au suportat modificări pe orizontală și verticală în sensul că s-a construit casa scării cu regim de înălțime P+3E+casa lift pentru a da o nouă funcționalitate corpului principal și care face parte integrantă din această clădire rezultând în acest fel un nou imobil cu alte caracteristici și funcționalități, evidențiază că în cauză erau incidente dispozițiile art. 19 din Legea nr. 10/2001 (fila 291 Dosar nr. 3095/63/2006). În fine, potrivit certificatului din 02 iulie 2007 emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Dolj (fila 344 Dosar nr. 2100/2006) SC F.S.

SA a fost înregistrată ca fiind integral privatizată în anul 1998, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001 și deținea Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor din 30 octombrie 1995 (fila 233 Dosar nr. 2100/2006) și prin urmare, în raport și de cele deja expuse, reclamanții erau îndrituiți conform art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 numai la măsuri reparatorii în echivalent. Referitor la cererea SC F.S. SA. pentru suspendarea soluționării judecării recursului declarat în cauză până la soluționarea irevocabilă a Dosarului nr. 8415/225/2008 a Judecătoriei Turnu Severin având ca obiect constatarea nulității certificatului de moștenitor din 26 iunie 2003 emis de B.N.P.

- I.M. în favoarea reclamanților și utilizat în prezenta cauză în acord cu dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, aceasta urmează a fi respinsă întrucât ar produce o tergiversare nejustificată a soluționării recursului, o eventuală soluție defavorabilă reclamanților, putând fi valorificată de SC F.S. SA pe calea extraordinară de atac a revizuirii. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 10/2001 raportat la art. 1 alin. (3) și art. 44 alin. (3) din Constituția României, de asemenea invocată de SC F.S. SA în recurs, acestea nu au legătură cu prezenta cauză, textul instituind norma de principiu vizând restituirea imobilelor preluate în mod abuziv, dar care nu este aplicabil speței.

Față de cele ce preced, recursul urmează a fi respins ca și cererea de suspendare a soluționării judecării recursului, respectiv excepția de neconstituționalitate invocate de SC F.S. SA.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de suspendare a soluționării recursului formulată în temeiul art. 244 C. proc. civ. de intimata-pârâtă SC F.S. SA Craiova. Respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de intimata-pârâtă SC F.S. SA. Craiova. Respinge recursul declarat de reclamanții P.G., O.M., S.A.M., C.P.D., C.Ș.A. și V.A. împotriva Deciziei nr. 135 din 01 aprilie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 septembrie 2009.