ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7810/2009

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7810/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

P.G.,

O.M., S.A.M., C.P.D., C.Ș.A. și V.A. au chemat în judecată Primarul

municipiului Craiova și SC F.S. SA, solicitând să fie obligați să emită

dispoziție motivată pentru soluționarea notificării din 23 iulie 2001 adresată

pârâților în temeiul Legii nr. 10/2001. De asemenea, au cerut daune cominatorii

de 5.000.000 lei vechi pe zi de întârziere începând de la data expirării

termenului prevăzut de art. 23 din Legea nr. 10/2001. Totodată au precizat că

având în vedere refuzul manifest al pârâților de a emite dispoziția la care

erau obligați potrivit legii și dat fiind caracterul intuitu personae al

obligației de a face, să fie obligați pârâții să le restituie în natură

imobilul situat în Craiova, str. Frații (fostă str. Karl Marx, fostă str.

Buzești) constând din actuala clădire cunoscută sub numele de Hotel M. (fost Hotel

S.) în care își are sediul pârâta SC F.S. SA; terenul aferent, situat în

spatele clădirii principale, până la zidul de împrejmuire folosit în prezent de

SC F.S. SA; terenul aferent situat la intersecția străzilor Frații Buzești cu

str. Lipscani pe care au existat anexele hotelului prăbușite la cutremurul din

1977, în prezent teren viran ocupat de chioșcuri comerciale.

Curtea de Apel Craiova, secția civilă, prin decizia nr.

21 din 09 noiembrie 2005, soluționând conflictul negativ de competență ivit

între Judecătoria Craiova și Tribunalul Dolj a stabilit competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, soluție menținută de Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală,

prin decizia nr. 400 din 16 ianuarie 2000.

Prin întâmpinare SC F.S. SA a invocat pe cale de excepție,

lisa calității sale procesuale pasive și lisa calității procesuale active a

reclamanților învederând că este o societate privatizată integral înainte de

intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, astfel că erau incidente prevederile art.

29 din Legea nr. 10/2001, retrocedarea în natură a imobilului nefiind astfel

posibilă. Pe acest considerent a cerut introducerea în cauză a A.V.A.S.,

instituție implicată în procesul de privatizare. S-a mai susținut că vechiul

imobil situat în Craiova, str. Karl Marx a fost demolat iar pârâta prin

lucrările de modernizare și extindere efectuate, a edificat practic o nouă

construcție, volumul investițiilor determinând schimbarea substanței vechiului

imobil, a materialului din care a fost construit.

Referindu-se la excepția lipsei calității procesuale active a

reclamanților, pârâta a evidențiat că imobilul pe care îl deține a intrat în

proprietatea statului cu titlu valabil, respectiv în baza Decretului nr. 92/1950

și că acesta a fost naționalizat de la un alt autor și nu de la B.P., autorul

reclamanților.

Ulterior, pârâta SC F.S. SA Craiova a cerut

introducerea în cauză a A.V.A.S. București și a Statului Român prin Ministerul

Finanțelor Publice reiterând motivele invocate în întâmpinare.

Atât A.V.A.S. cât și D.G.F.P. Dolj pentru Ministerul

Finanțelor Publice au invocat excepția admisibilității cererii, pe motiv că era

întemeiată pe art. 64 C. proc. civ. care se referă la arătarea titularului

dreptului, ori atât A.V.A.S. cât și Ministerul Finanțelor Publice nu erau

titularii unui astfel de drept.

Pe parcursul soluționării litigiului SC F.S. SA a invocat și

excepția lipsei obiectului cererii întrucât notificarea reclamanților a fost

soluționată prin emiterea deciziei nr. 20 din 28 noiembrie 2006 care însă a

fost contestată de reclamanți la Tribunalul Dolj formând Dosarul nr. 10624/63/2007.

Tribunalul Dolj, secția civilă, prin sentința nr. 623

din 02 octombrie 2007 a respins excepția lipsei calității procesuale active a

reclamanților și excepția lipsei calității procesuale pasive a SC F.S. SA

Craiova.

A admis în parte acțiunea reclamanților în contradictoriu cu SC

F.S. SA Craiova pe care a obligat-o să restituie în natură reclamanților

imobilul situat în Craiova, str. Frații Buzești, județul Dolj, compus din

construcțiile individualizate în cuprinsul raportului de expertiză întocmit de

expert B.C. și terenul aferent acestora în suprafață de 1651 mp.

A respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la

emiterea dispoziției și cererea subsidiară privind obligarea la daune

cominatorii, ca rămasă fără obiect.

A respins acțiunea față de pârâta Primăria municipiului

Craiova ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală

pasivă.

A respins ca inadmisibilă cererea de introducere în

cauză a A.V.A.S. și a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice.

În motivarea soluției judecătorul fondului a reținut că prin

contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 24 noiembrie 1922 de

Tribunalul Dolj reclamanții au dovedit că imobilul notificat situat anterior în

str. Buzești și cunoscut sub denumirea de Hotel S. a fost proprietatea fraților

B.P. și B.I. și a fost preluat de stat în baza Decretului nr. 92/1950 de la

autorul B.P., imobilul fiind situat la data respectivă în str. Karl Marx.

SC F.S. SA a fost înființată prin H.G. nr. 309 din 05 iunie 1992

în urma reorganizării Regiei Autonome a Petrolului „P.

”

și a fost privatizată integral în 1998, așa cum rezultă din certificatul din 02

iulie 2007 eliberat de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul

Dolj.

Prin certificatul de atestare a dreptului de

proprietate asupra terenurilor din 30 octombrie 1995 a fost recunoscut dreptul

de proprietate exclusivă a SC F.S. SA. asupra terenului în litigiu aferent

sediului său administrativ.

În cauză însă, posibilitatea restituirii în natură a

imobilului notificat trebuie analizată din perspectiva art. 27 din Legea nr. 10/2001

în redactarea anterioară modificării lui prin Legea nr. 247/2005, aceasta

întrucât notificarea a fost formulată de reclamanți, respectiv sesizarea

instanței de judecată, s-a făcut anterior intrării în vigoare a menționatei

În acest sens, s-a evidențiat că naționalizarea

imobilului în discuție s-a făcut cu nesocotirea Constituției de la 1948,

respectiv fără respectarea chiar a prevederilor Decretului nr. 92/1950 deci

fără titlu valabil și din această perspectivă urma a fi restituit în natură.

De asemenea, s-a reținut că raportat la constatările

expertizei B.C., modificările și îmbunătățirile aduse imobilului nu reprezintă

o nouă construcție, singurul corp nou de clădire fiind cel accesoriu respectiv

casa scărilor și prin urmare nu are o existență de sine stătătoare, distinct de

imobilul principal astfel că în cauză nu erau aplicabile dispozițiile art. 19 alin.

(2) din Legea nr. 10/2001 republicată.

S-a considerat inadmisibilă cerere de introducere în

cauză a A.V.A.S. și a Ministerului Finanțelor Publice raportat la temeiul

juridic indicat și anume dispozițiile art. 64 și urm. C. proc. civ.

Curtea de Apel Craiova, secția civilă, prin Decizia nr. 135

din 01 aprilie 2008 a admis apelul declarat de pârâta SC F.S. SA Craiova

împotriva Sentinței nr. 623 din 02 octombrie 2007 a Tribunalului Dolj, secția

civilă, pe care a schimbat-o în sensul că a respins în totalitate acțiunea.

Instanța de apel a reținut că prin Legea nr. 247/2005 intrată

în vigoare pe parcursul soluționării contestației, dispozițiile art. 27 au fost

modificate devenind prin renumerotare art. 24 ce nu mai distinge în funcție de

modalitatea de preluare, stipulând că în cazul în care imobilul solicitat se

află în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate, persoanele

îndreptățite au dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale,

restituirea în natură fiind exclusă.

Legea nr. 247/2005 este de imediată aplicare tuturor

situațiilor pendinte, adică raporturilor juridice născute sub imperiul vechii

legi dar ale căror efecte juridice nu au fost consumate încă, ceea ce înseamnă

că art. 29 se aplică și în cazul notificărilor formulate anterior intrării sale

în vigoare, dar nesoluționate încă irevocabil până la momentul apariției sale.

În speță, imobilul solicitat se găsește în patrimoniul unei

societăți comerciale integral privatizate în anul 1998 anterior intrării în

vigoare a Legii nr. 10/2001, așa cum reieșea din certificatul din 02 iulie 2007

emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Dolj. Ca urmare,

reclamanții au dreptul numai la măsuri reparatorii în echivalent, respectiv

despăgubire așa cum s-a dispus prin decizia nr. 20 din 22 noiembrie 2006 emisă

de SC F.S. SA, propunerea cu acest obiect fiind înaintată Comisiei Centrale

pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Soluția este conformă și cu paragraful al 2-lea al art.

l din Protocolul 1 al Convenției Europene a drepturilor omului care

reglementează dreptul de proprietate.

În contra menționatei decizii au declarat recurs

reclamanții invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., susținând în esență că în speță erau aplicabile dispozițiile art. 27 al

Legii nr. 10/2001 în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 247/2005

având în vedere principiul neretroactivității legii civile și deoarece au

formulat notificarea sub imperiul legii în forma nemodificată și au investit

instanța cu cererea de restituire a imobilului tot înainte de intrarea în

vigoare a Legii nr. 247/2005.

În acest context, dreptul unei societăți comerciale integral

privatizate de a păstra în patrimoniul său un imobil nu poate avea valoare decât

pentru situațiile care se nasc din momentul intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005.

A decide altfel, însemnează a nega dreptul reglementat în favoarea

reclamanților dând eficiență unui drept care nu poate fi invocat decât din

momentul intrării în vigoare a legii noi, respectiv a da putere retroactivă

pentru art. 29 din Legea nr. 10/2001 republicată, text care însă urma să se

aplice numai pentru viitor și anume după data de 22 iulie 2005 când Legea nr. 247/2005

a fost publicată în M. Of.

Pe de altă parte, instanța de apel face trimitere

la"securitatea circuitului civil" atunci când le refuză restituirea

în natură a imobilului dar nu are în vedere aceeași „securitate a circuitului

civil

”

, când li s-a aplicat un text nou pentru drepturi

câștigate sub imperiul textului vechi al art. 27 din Legea nr. 10/2001.

De asemenea, nu poate fi invocat un interes general al

societății ci de o comparare a unor interese private.

S-a mai invocat că la data apariției Legii nr. 247/2005

reclamanții-recurenți aveau nu numai o speranță legitimă ci chiar un drept

exercitat, un drept câștigat ca urmare a formulării notificării și formulării

acțiunii în instanță.

Totodată, SC F.S. SA. nu a reușit să dovedească faptul

că imobilul în litigiu a trecut în proprietatea sa, respectiv cum dreptul de

administrare dobândit prin Decizia nr. 61 din 09 martie 1990 a Primăriei

municipiului Craiova s-a transformat în drept de proprietate.

Pe cale de consecință recurenții au solicitat admiterea

demersului lor și modificarea deciziei atacate în sensul respingerii apelului.

Intimata-pârâtă a solicitat în temeiul art. 244 alin. (1) C.

proc. civ. suspendarea judecării recursului până la soluționarea irevocabilă a Dosarului

nr. 8415/225/2008 a Judecătoriei Turnu Severin având ca obiect constatarea nulității

absolute a certificatului de moștenitor încheiat la 26 iunie 2003 de către

B.N.P. - I.M. emis pe numele reclamanților pentru încălcarea dispozițiilor

imperative ale art. 86 din Ordinul nr. 710 din 05 iulie 1995 pentru adoptarea

Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici și a activității

notariale nr. 36/1995 vizând eliberarea certificatului de moștenitor

suplimentar.

Ulterior, SC F.S. SA. a invocat excepția de

neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 10/2001 susținând că

ar contraveni prevederilor art. l alin. (3) și art. 44 alin. (3) din

Constituția României.

Recursul nu este fondat.

Din dosar a rezultat că prin notificarea din 23 iulie 2001

P.G., O.M., S.A.M., C.P.D., C.Ș.A. și V.A. în calitate de moștenitori ai

autorilor I.B., P.B. și A.B. au solicitat retrocedarea în natură a imobilului

situat în Municipiul Craiova, str. Frații Buzești (fosta Karl Marx, fosta str.

Buzești) constând în:

- clădirea cunoscută sub numele de Hotelul M. (fost Hotel

S.) în care își are actualmente sediul SC F.S. SA. Craiova;

- terenul aferent proprietății situat în spatele

clădirii principale până în zidul de împrejmuire, teren actualmente folosit de SC

F.S. SA Craiova;

- terenul aferent proprietății situat la intersecția

străzilor Frații Buzești cu str. Lipscani pe care au existat anexele comerciale

ale hotelului, prăbușite la cutremurul din 1977.

Notificatorii au precizat că imobilul în litigiu a fost

dobândit de I. și P.B. prin actul de vânzare-cumpărare autentificat din 24

noiembrie 1922 dar a fost naționalizat de stat în baza Decretului nr. 92/1950

figurând în tabelele anexă la poz.411 (filele 4-5 Dosar nr. 3098/2004).

Instanța de fond a stabilit că preluarea de către stat a

imobilului în dispută s-a făcut fără titlu valabil întrucât Decretul nr. 92/1950

contravenea Constituției din 1948, deși în cauză nu s-a administrat nici o

probă din care să rezulte că preluarea respectivă s-a făcut cu încălcarea

prevederilor Decretului nr. 92/1950, situație în care, într-adevăr dobândirea

de către stat a imobilului respectiv ar fi putut fi considerată în economia

Legii nr. 10/2001 ca fiind realizată fără titlu valabil.

Pe de altă parte expertiza tehnică efectuată de ing. C.B.

a stabilit că imobilul în litigiu a fost realizat în anii 1865-1867 cu destinația

Hotel M. (fost Hotel S.), că a avut mai multe corpuri, intrarea în curtea

interioară s-a realizat printr-un gang la parterul corpului principal.

Din corpurile vechi a mai rămas corpul principal de la

stradă și s-a adăugat un corp nou spre interior care va deservi accesul în

corpul principal la toate nivelurile (casa scării în curs de finisare) inclusiv

structura de rezistență pentru montare lift.

Din anul 1991 a început consolidarea și reamenajarea

imobilului (corp principat din fondurile proprii ale deținătoarei SC F.S. SA.,

restul corpurilor fiind demolate pentru că prezentau pericol de prăbușire.

Expertul a stabilit că imobilul neconsolidat și fără

modernizări avea o valoare de 917.313,31 RON, în timp ce lucrările de

investiții pentru consolidare și amenajare, inclusiv corp C2 (nou) respectiv

valoarea adăugată construcției ca urmare a reparațiilor capitale actualizată

era de 2.784.607,66 RON (fila 251 Dosar nr. 3095/63/2006).

Or, potrivit art. 19 din Legea nr. 10/2001 în situația

imobilelor construcției care fac obiectul notificărilor și cărora le-au fost

adăugate, în raport de forma inițială, noi corpuri de zidărie sau volume din

alte materiale, măsurile reparatorii se acordă în echivalent.

Din expertiza menționată rezultă și că de fapt, corpul principal

ce corespunde cu fosta clădire ce a aparținut Hotelului M., în urma

reparațiilor capitale și-a păstrat arhitectura inițială, dar că investițiile

efectuate de SC F.S. SA. erau de 2.784.607,66 RON în timp ce clădirea inițială

avea o valoare de doar 917.313,31 lei (filele 249-250 Dosar nr. 3095/63/2006).

Din această perspectivă, având în vedere concluziile

expertului asistent D.D. potrivit cărora construcțiile preluate de stat au

suportat modificări pe orizontală și verticală în sensul că s-a construit casa

scării cu regim de înălțime P+3E+casa lift pentru a da o nouă funcționalitate

corpului principal și care face parte integrantă din această clădire rezultând

în acest fel un nou imobil cu alte caracteristici și funcționalități,

evidențiază că în cauză erau incidente dispozițiile art. 19 din Legea nr. 10/2001

(fila 291 Dosar nr. 3095/63/2006).

În fine, potrivit certificatului din 02 iulie 2007 emis de

Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Dolj (fila 344 Dosar nr. 2100/2006)

SC F.S. SA a fost înregistrată ca fiind integral privatizată în anul 1998,

anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001 și deținea Certificatul de

atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor din 30 octombrie 1995

(fila 233 Dosar nr. 2100/2006) și prin urmare, în raport și de cele deja

expuse, reclamanții erau îndrituiți conform art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001

numai la măsuri reparatorii în echivalent.

Referitor la cererea SC F.S. SA. pentru suspendarea

soluționării judecării recursului declarat în cauză până la soluționarea

irevocabilă a Dosarului nr. 8415/225/2008 a Judecătoriei Turnu Severin având ca

obiect constatarea nulității certificatului de moștenitor din 26 iunie 2003

emis de B.N.P. - I.M. în favoarea reclamanților și utilizat în prezenta cauză

în acord cu dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, aceasta

urmează a fi respinsă întrucât ar produce o tergiversare nejustificată a

soluționării recursului, o eventuală soluție defavorabilă reclamanților, putând

fi valorificată de SC F.S. SA pe calea extraordinară de atac a revizuirii.

În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 10/2001 raportat la art. 1 alin. (3) și art.

44 alin. (3) din Constituția României, de asemenea invocată de SC F.S. SA în

recurs, acestea nu au legătură cu prezenta cauză, textul instituind norma de

principiu vizând restituirea imobilelor preluate în mod abuziv, dar care nu

este aplicabil speței.

Față de cele ce preced, recursul urmează a fi respins ca și

cererea de suspendare a soluționării judecării recursului, respectiv excepția

de neconstituționalitate invocate de SC F.S. SA.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de suspendare a soluționării

recursului formulată în temeiul art. 244 C. proc. civ. de intimata-pârâtă SC

F.S. SA Craiova.

Respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale

formulată de intimata-pârâtă SC F.S. SA. Craiova.

Respinge recursul declarat de reclamanții P.G., O.M., S.A.M.,

C.P.D., C.Ș.A. și V.A. împotriva Deciziei nr. 135 din 01 aprilie 2008 a Curții

de Apel Craiova, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 septembrie

2009.