ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 113/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: La 14 ianuarie 2008, reclamantul N.M. a chemat în judecată pe pârâții Primăria Municipiului Craiova și primarul Municipiului Craiova, solicitând obligarea acestora la emiterea dispoziției care să conțin o măsură reparatorie în echivalent corespunzătoare valorii de piață a imobilului situat în Craiova, sub sancțiunea unor daune cominatorii de 500 lei/zi întârziere. În motivarea cererii, întemeiată pe art. 26 din Legea nr. 10/2001 și art. 1075 C civ., reclamantul a susținut că: - la 14 septembrie 2005, a solicitat acordarea de despăgubiri pentru imobilul de la adresa menționată, compus din construcție de 152,64 mp și terenurile de 279 mp., 455 mp.

și 345,22 mp expropriate în baza Decretelor nr. 177/1969, nr. 367/1970 și, respectiv, nr. 304/1973; - prin Ordinul Prefectului nr. 84 din 25 februarie 2007 i-a fost atribuită suprafața de 304 mp, urmând ca pentru diferența de teren (775 mp) și construcția demolată să fie emisă o dispoziție cu măsuri reparatorii în echivalent; - ulterior, dispoziția menționată nu a fost însă emisă, întârzierea fiind justificată de reprezentanții pârâților prin „ lipsă de timp". Tribunalul Dolj secția civilă, prin sentința nr. 282 din 9 octombrie 2008, a respins acțiunea, ca rămasă fără obiect. S-a reținut că solicitarea reclamantului, formulată la 14 septembrie 2005, a fost soluționată prin Ordinul Prefectului nr. 84/2007 (de atribuire a suprafeței de 304 mp) și Hotărârii Consiliului Județean Dolj nr. 626/2007 (de recunoaștere a dreptului la despăgubiri pentru diferența de 775 mp).

Același tribunal, prin sentința nr. 16 din 22 ianuarie 2009, a admis cererea formulată de reclamant în baza art. 281 C. proc. civ. și a completat dispozitivul precedentei sentințe, în sensul admiterii capătului de cerere privitor la obligarea pârâților la eliberarea dispoziției pentru imobilul construcție. S-a reținut că pârâții nu au soluționat notificarea în privința imobilului construcție (casă de locuit). Curtea de Apel Craiova, secția I civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin Decizia nr. 161 din 20 mai 2009, a respins apelul declarat de pârâți împotriva ultimei sentințe, cu motivarea că apelanții nu și-au îndeplinit obligație înscrisă în art. 25 din Legea nr. 10/2001, de a soluționa în 60 de zile notificarea privitoare la construcție, indiferent dacă la formularea și trimiterea acestei cereri au fost sau nu respectate prevederile legale.

Pârâții au declarat recurs, prin care au solicitat modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii apelului, desființării ultimei sentințe și respingerii cererii formulate de reclamant. în motivarea recursului, întemeiat pe art. 304 pct. 7 și 9 C proc. civ., recurenții au susținut că reclamantul a depășit considerabil termenul prevăzut de art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, ceea ce atrage decăderea lui din dreptul de a obține măsuri reparatorii pentru construcția demolată. Critica este nefondată deoarece instanțele i-au obligat pe pârâți să-și îndeplinească obligația prevăzută de art. 25 din Legea nr. 10/2001, fără să le impună o anumită soluție, care, în funcție de respectarea cerințelor (inclusiv cea invocată în recurs) înscrise în art. 22 din aceeași lege, poate fi de admitere sau respingere a notificării privitoare la construcția demolată.

Așa fiind, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., prezentul recurs va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâții primarul și Primăria Municipiului Craiova împotriva Deciziei nr. 161 din 20 mai 2009 a Curții de Apel Craiova, secția a I-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 ianuarie 2010.