ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2080/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2080/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Prin încheierea din 31 ianuarie 2014 a Curții
de Apel Iași, secția civilă, a fost admisă cererea formulată de M.S., prin
mandatar P.S.
În baza art. 281 C.
proc. civ., s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul
Deciziei civile nr. 42 din 25 februarie 2009 a Curții de Apel Iași, în sensul
că se va menționa: "Obligă pârâta SC "Institutul Național de
Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor (INCERC) SA să
restituie în natură reclamantului suprafața de 1292 mp teren situat în Iași,
str. M., marcat pe planul de situație cu hașur verde, potrivit anexei din
raportul de expertiză întocmit de expert C.V., ce face parte integrantă din
prezenta hotărâre" și nu "Obligă pârâta SC INCERC SA să restituie în
natură reclamantului suprafața de 1292 mp teren situat în Iași, str. M., marcat
pe planul de situație cu hașur verde, potrivit anexei din raportul de expertiză
întocmit de expert C.V., ce face parte integrantă din prezenta hotărâre".
Pentru a decide
astfel, instanța a constatat că în dispozitivul Deciziei civile nr. 42 din 25
februarie 2009 a Curții de Apel Iași există, într-adevăr, există o eroare
materială în sensul art. 281 C. proc. civ., privind denumirea intimatei-pârâte,
dar nu în sensul solicitat de reclamant, deoarece, din toate actele și
lucrările dosarului, rezultă că denumirea corectă a pârâtei este SC
"Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia
Construcțiilor (INCERC) SA" și nu Institutul Național de Cercetare și
Dezvoltare în Construcții Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă, cum s-a
susținut.
Împotriva acestei
încheieri a declarat recurs reclamantul M.S., în temeiul dispozițiilor art. 304
C. proc. civ.
Recurentul a susținut
că denumirea menționată în cuprinsul încheierii recurate nu este cea corectă
și, de altfel, din niciun înscris depus la dosar nu rezultă că pârâtul ar fi
societate comercială (SC), respectiv societate pe acțiuni (SA).
Denumirea corectă
reiese din înscrisurile provenite de la pârât, inclusiv din adresa acestui
institut către Biroul executorilor Judecătorești cu nr. 3775 din 19 decembrie
2013, a cărui antet reprezintă denumirea exactă a pârâtului.
Recurentul a mai
arătat că denumirea incorectă a pârâtului împiedică executarea atât a
dispoziției privind atribuirea în natură a terenului, cât și recuperarea
cheltuielilor de executare în sumă de 2.742,60 lei avansate de creditorul M.S.
Examinând hotărârea
recurată în raport de criticile formulate și actele dosarului, Înalta Curte
apreciază că recursul este fondat.
Prin încheierea din
31 ianuarie 2014 dată în Dosarul nr. 4379/99/2007, Curtea de Apel Iași a
apreciat că sunt întrunite condițiile de aplicare a prevederilor art. 281 C.
proc. civ., în sensul existenței unei erori materiale în cuprinsul Deciziei nr.
42 din 25 februarie 2009 pronunțate în Dosarul nr. 4379/99/2007, în ceea ce
privește denumirea pârâtei, decizie prin care, admițându-se apelul
reclamantului M.S., s-a dispus obligarea pârâtei SC INCERC SA la restituirea în
natură a unei suprafețe de teren din municipiul Iași.
În condițiile în care
doar petentul M.S., titular al cererii de îndreptare a erorii materiale, a
declarat recurs împotriva încheierii menționate, constatarea întrunirii
condițiilor art. 281 C. proc. civ. a intrat în puterea lucrului judecat,
nefăcând obiectul învestirii acestei instanțe de control judiciar.
În raport de motivele
de recurs, urmează a se verifica legalitatea încheierii exclusiv în privința
conținutului rectificării operate în dispozitivul Deciziei nr. 42 din 25
februarie 2009, în sensul dacă denumirea pârâtului a fost sau nu menționată în
mod corect.
În condițiile în care
cererea de îndreptare a erorii materiale a vizat denumirea intimatei, astfel
cum este indicată în decizia Curții de Apel Iași pronunțată în faza apelului,
premisa verificării legalității încheierii recurate este aceea a cadrului
procesual în care a fost soluționat apelul reclamantului prin decizia a cărei
îndreptare s-a solicitat.
Această premisă se
impune deoarece eventuala rectificare a deciziei nu poate aduce vreo modificare
a cadrului procesual în privința părților din procedura apelului, procedura
prevăzută de art. 281 C. proc. civ. fiind incompatibilă cu controlul de
legalitate a hotărârii judecătorești, posibil a fi exercitat exclusiv pe calea
recursului (împotriva deciziei pronunțate în apel), totodată, trebuie să reflecte
denumirea corectă a părții în proces, la momentul soluționării apelului.
În acest context,
stabilirea corectă a denumirii părții ar fi trebuit efectuată pe temeiul
actelor de procedură întocmite în dosarul de apel, și nu al celor din cursul
judecății în primă instanță, atât timp cât nu se poate proceda, în limitele
prezentei cereri de îndreptare a erorii materiale, la cenzurarea legalității
ori a corectitudinii încheierilor de ședință și a celorlalte acte de procedură
întocmite în apel, prin prisma cadrului procesual subiectiv (vizând părțile în
proces) în care s-a desfășurat judecata în primă instanță.
Se constată, astfel,
că în cuprinsul încheierilor de ședință din dosarul de apel, inclusiv în
practicaua Deciziei nr. 42 din 25 februarie 2009, pârâtul este indicat ca fiind
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia
Construcțiilor - INCERC, iar această denumire este reflectată de toate
înscrisurile provenind de la pârât (cereri, întâmpinare, delegația
consilierului juridic).
În consecință, în mod
greșit, prin încheierea recurată s-a menționat o altă denumire a pârâtului,
respectiv cea reflectată de acte de procedură întocmite în cursul judecății în
primă instanță, deoarece nu este posibilă cenzurarea actelor de procedură din faza
apelului.
Nu vor fi primite,
însă, susținerile recurentului în sensul că ar trebui menționată denumirea
reflectată de înscrisuri din faza executării silite, cât timp decizia de apel,
astfel cum va fi îndreptată în prezenta procedură întemeiată pe dispozițiile
art. 281 C. proc. civ., trebuie să reflecte cadrul procesual de la momentul
soluționării apelului, inclusiv sub aspectul denumirii de la acea dată a
părților.
Eventuala modificare
a denumirii părților, survenită ulterior soluționării apelului, va putea fi
invocată și dovedită exclusiv în fața autorităților implicate în procedura
executării silite, respectiv executor judecătoresc și, după caz, instanța de
judecată, neputând fi luată în considerare în procedura îndreptării erorii
materiale ce vizează decizia pronunțată în faza apelului.
Față de
considerentele expuse, Înalta Curte va admite recursul și, în temeiul art. 312
cu referire la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., va modifica încheierea recurată,
în sensul că denumirea corectă a pârâtului este Institutul Național de
Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor - INCERC în loc
de SC "Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și
Economia Construcțiilor SA (INCERC)" SA.
Urmează a fi
menținute celelalte dispoziții ale încheierii recurate, prin care a fost
reluată dispoziția din Decizia nr. 42 din 25 februarie 2009 privind obligația
pârâtului de restituire în natură a imobilului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de reclamantul M.S. împotriva încheierii din 31 ianuarie 2014 a Curții
de Apel Iași, secția civilă.
Modifică încheierea
recurată în sensul că denumirea corectă a pârâtului este Institutul Național de
Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor - INCERC în loc
de SC "Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și
Economia Construcțiilor SA (INCERC)" SA.
Menține celelalte
dispoziții ale încheierii recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică astăzi, 27 iunie 2014.
Procesat
de GGC - NN