ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2080/2014

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin încheierea din 31 ianuarie 2014 a Curții de Apel Iași, secția civilă, a fost admisă cererea formulată de M.S., prin mandatar P.S. În baza art. 281 C. proc.

civ., s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul Deciziei civile nr. 42 din 25 februarie 2009 a Curții de Apel Iași, în sensul că se va menționa: "Obligă pârâta SC "Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor (INCERC) SA să restituie în natură reclamantului suprafața de 1292 mp teren situat în Iași, str. M., marcat pe planul de situație cu hașur verde, potrivit anexei din raportul de expertiză întocmit de expert C.V., ce face parte integrantă din prezenta hotărâre" și nu "Obligă pârâta SC INCERC SA să restituie în natură reclamantului suprafața de 1292 mp teren situat în Iași, str. M., marcat pe planul de situație cu hașur verde, potrivit anexei din raportul de expertiză întocmit de expert C.V., ce face parte integrantă din prezenta hotărâre". Pentru a decide astfel, instanța a constatat că în dispozitivul Deciziei civile nr. 42 din 25 februarie 2009 a Curții de Apel Iași există, într-adevăr, există o eroare materială în sensul art. 281 C. proc.

civ., privind denumirea intimatei-pârâte, dar nu în sensul solicitat de reclamant, deoarece, din toate actele și lucrările dosarului, rezultă că denumirea corectă a pârâtei este SC "Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor (INCERC) SA" și nu Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Construcții Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă, cum s-a susținut. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul M.S., în temeiul dispozițiilor art. 304 C. proc. civ. Recurentul a susținut că denumirea menționată în cuprinsul încheierii recurate nu este cea corectă și, de altfel, din niciun înscris depus la dosar nu rezultă că pârâtul ar fi societate comercială (SC), respectiv societate pe acțiuni (SA).

Denumirea corectă reiese din înscrisurile provenite de la pârât, inclusiv din adresa acestui institut către Biroul executorilor Judecătorești cu nr. 3775 din 19 decembrie 2013, a cărui antet reprezintă denumirea exactă a pârâtului. Recurentul a mai arătat că denumirea incorectă a pârâtului împiedică executarea atât a dispoziției privind atribuirea în natură a terenului, cât și recuperarea cheltuielilor de executare în sumă de 2.742,60 lei avansate de creditorul M.S. Examinând hotărârea recurată în raport de criticile formulate și actele dosarului, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat. Prin încheierea din 31 ianuarie 2014 dată în Dosarul nr. 4379/99/2007, Curtea de Apel Iași a apreciat că sunt întrunite condițiile de aplicare a prevederilor art. 281 C. proc.

civ., în sensul existenței unei erori materiale în cuprinsul Deciziei nr. 42 din 25 februarie 2009 pronunțate în Dosarul nr. 4379/99/2007, în ceea ce privește denumirea pârâtei, decizie prin care, admițându-se apelul reclamantului M.S., s-a dispus obligarea pârâtei SC INCERC SA la restituirea în natură a unei suprafețe de teren din municipiul Iași. În condițiile în care doar petentul M.S., titular al cererii de îndreptare a erorii materiale, a declarat recurs împotriva încheierii menționate, constatarea întrunirii condițiilor art. 281 C. proc. civ. a intrat în puterea lucrului judecat, nefăcând obiectul învestirii acestei instanțe de control judiciar. În raport de motivele de recurs, urmează a se verifica legalitatea încheierii exclusiv în privința conținutului rectificării operate în dispozitivul Deciziei nr. 42 din 25 februarie 2009, în sensul dacă denumirea pârâtului a fost sau nu menționată în mod corect.

În condițiile în care cererea de îndreptare a erorii materiale a vizat denumirea intimatei, astfel cum este indicată în decizia Curții de Apel Iași pronunțată în faza apelului, premisa verificării legalității încheierii recurate este aceea a cadrului procesual în care a fost soluționat apelul reclamantului prin decizia a cărei îndreptare s-a solicitat. Această premisă se impune deoarece eventuala rectificare a deciziei nu poate aduce vreo modificare a cadrului procesual în privința părților din procedura apelului, procedura prevăzută de art. 281 C. proc. civ. fiind incompatibilă cu controlul de legalitate a hotărârii judecătorești, posibil a fi exercitat exclusiv pe calea recursului (împotriva deciziei pronunțate în apel), totodată, trebuie să reflecte denumirea corectă a părții în proces, la momentul soluționării apelului.

În acest context, stabilirea corectă a denumirii părții ar fi trebuit efectuată pe temeiul actelor de procedură întocmite în dosarul de apel, și nu al celor din cursul judecății în primă instanță, atât timp cât nu se poate proceda, în limitele prezentei cereri de îndreptare a erorii materiale, la cenzurarea legalității ori a corectitudinii încheierilor de ședință și a celorlalte acte de procedură întocmite în apel, prin prisma cadrului procesual subiectiv (vizând părțile în proces) în care s-a desfășurat judecata în primă instanță. Se constată, astfel, că în cuprinsul încheierilor de ședință din dosarul de apel, inclusiv în practicaua Deciziei nr. 42 din 25 februarie 2009, pârâtul este indicat ca fiind Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor - INCERC, iar această denumire este reflectată de toate înscrisurile provenind de la pârât (cereri, întâmpinare, delegația consilierului juridic).

În consecință, în mod greșit, prin încheierea recurată s-a menționat o altă denumire a pârâtului, respectiv cea reflectată de acte de procedură întocmite în cursul judecății în primă instanță, deoarece nu este posibilă cenzurarea actelor de procedură din faza apelului. Nu vor fi primite, însă, susținerile recurentului în sensul că ar trebui menționată denumirea reflectată de înscrisuri din faza executării silite, cât timp decizia de apel, astfel cum va fi îndreptată în prezenta procedură întemeiată pe dispozițiile art. 281 C. proc. civ., trebuie să reflecte cadrul procesual de la momentul soluționării apelului, inclusiv sub aspectul denumirii de la acea dată a părților.

Eventuala modificare a denumirii părților, survenită ulterior soluționării apelului, va putea fi invocată și dovedită exclusiv în fața autorităților implicate în procedura executării silite, respectiv executor judecătoresc și, după caz, instanța de judecată, neputând fi luată în considerare în procedura îndreptării erorii materiale ce vizează decizia pronunțată în faza apelului. Față de considerentele expuse, Înalta Curte va admite recursul și, în temeiul art. 312 cu referire la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., va modifica încheierea recurată, în sensul că denumirea corectă a pârâtului este Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor - INCERC în loc de SC "Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor SA (INCERC)" SA.

Urmează a fi menținute celelalte dispoziții ale încheierii recurate, prin care a fost reluată dispoziția din Decizia nr. 42 din 25 februarie 2009 privind obligația pârâtului de restituire în natură a imobilului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamantul M.S. împotriva încheierii din 31 ianuarie 2014 a Curții de Apel Iași, secția civilă. Modifică încheierea recurată în sensul că denumirea corectă a pârâtului este Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor - INCERC în loc de SC "Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor SA (INCERC)" SA. Menține celelalte dispoziții ale încheierii recurate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 iunie 2014. Procesat de GGC - NN