ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 836/2010

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov la data de 24 iulie 2008, contestatorul G.H. chemat în judecată Municipiul Codlea și a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să anuleze dispoziția din 02 iulie 2008 emisă de intimat, să îl oblige să emită o nouă dispoziție de acordare de despăgubiri bănești pentru imobilul situat în Codlea, înscris în C.F. Codlea, compus din casă și anexe gospodărești sub sancțiunea plății de daune cominatorii în cuantum de 100 lei/zi de întârziere, calculate de la data pronunțării sentinței și până la data la care îi va fi comunicată noua dispoziție și să îl oblige pe intimat la plata cheltuielilor de judecată ocazionate proces.

Prin sentința civilă nr. 326/2008, Tribunalul Brașov a respins ca fiind rămasă fără obiect contestația formulată în temeiul Legii nr. 10/200, de contestatorul G.H. și a obligat intimatul la plata sumei de 1.200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat. Pentru a pronunța această sentință, instanța a avut în vedere următoarele considerente: Prin sentința civilă nr. 36 din 24 ianuarie 2003 a Tribunalului Brașov, devenită irevocabilă prin respingerea căilor de atac exercitate împotriva sa, a fost admisă contestația pe care contestatorul G.H. a formulat-o, în condițiile reglementate de Legea nr. 10/2001, în contradictoriu cu intimata Instituția Prefectului Județului Brașov și, în consecință, a fost anulată înștiințarea din 04 iunie 2002 și a fost obligată intimata să emită o decizie prin care să acorde contestatorului despăgubiri pentru imobilul situat în Municipiul Codlea.

În executarea obligațiilor ce au fost stabilite prin hotărârea judecătorească menționată, Instituția Prefectului Brașov a înaintat notificarea formulată de contestator, spre competentă soluționare, Municipiului Codlea. Intimatul Municipiul Codlea a soluționat această notificare prin dispoziția din 05 iunie 2007, în sensul că a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru imobilul situat în Municipiul Codlea, înscris în C.F. Codlea, compus din casă, anexe gospodărești și teren în suprafață de 700 mp, iar, pentru imobilele înscrise în C.F. Codlea, a stabilit că A.V.A.S. trebuie să acorde contestatorului măsuri reparatorii în echivalent în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Contestatorul a promovat împotriva acestei dispoziții calea de atac a contestației, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. Prin sentința civilă nr. 535 din 29 noiembrie 2007 a Tribunalului Brașov, devenită definitivă și irevocabilă prin neexercitarea împotriva sa a căilor de atac reglementate de lege, a fost admisă în parte contestația astfel formulată, cu consecința anulării în parte a dispoziției atacate și obligării intimatului la emitere unei noi dispoziții, prin care să acorde contestatorului despăgubiri bănești pentru imobilul situat în Municipiul Codlea, înscris în C.F. Codlea. În temeiul acestei hotărâri judecătorești, intimatul a emis, prin reprezentantul său legal, dispoziția din 02 iulie 2008, prin care, pentru imobilul din litigiu, a propus acordarea măsurilor reparatorii reglementate de Titlul VII din Legea nr. 247/2005.

Ulterior, respectiv, la data de 01 octombrie 2008, intimatul a emis, prin reprezentantul său legal, dispoziția din 01 octombrie 2008, prin care a stabilit că măsurile reparatorii de care contestatorul poate beneficia pentru imobilul situat în Municipiul Codlea, înscris în C.F. Codlea, sunt despăgubirile bănești, potrivit dispozițiilor sentinței civile nr. 535/2007 a Tribunalului Brașov. Prin urmare, Tribunalul a constatat că dispoziția din 02 iulie 2008, emisă de intimat și contestată în prezentul litigiu, a fost modificată în sensul solicitat de contestator, prin dispoziția din 01 octombrie 2008, și a respins contestația ca fiind rămasă fără obiect. În temeiul art. 247 C. proc.

civ., instanța a dispus obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată, apreciind că acestuia îi revine culpa procesuală întrucât litigiul a fost declanșat din vina acestei părți care nu a dus la îndeplinire obligațiile stabilite în sarcina sa prin sentința civilă nr. 535 din 29 noiembrie 2007 a Tribunalului Brașov decât pe parcursul desfășurării prezentului proces. Împotriva acestei decizii, a declarat apel intimatul, iar prin Decizia civilă nr. 6/Ap din 29 ianuarie 2009, Curtea de Apel Brașov a respins, ca nefondat, apelul. Pentru a pronunța această decizie, instanța a reținut sub aspectul criticilor formulate în calea de atac promovată și care au vizat aplicarea prevederilor art. 274 C. proc.

civ. de către prima instanță că, față de îndeplinirea vicioasă a dispozițiilor sentinței civile 535 din 29 noiembrie 2007 de către apelant, care l-a determinat pe contestator să formuleze o nouă contestație și să avanseze cheltuieli de judecată, se poate reține culpa procesuală a intimatului, așa cum a considerat și instanța de fond. S-a apreciat că dispozițiile art. 275 C. proc. civ. nu sunt aplicabile în cauză deoarece, deși intimata a recunoscut pretențiile contestatorului înainte de prima zi de înfățișare și nu a fost pusă în întârziere, acest lucru nu era necesar deoarece se afla de drept în întârziere, încă de la momentul rămânerii definitive și irevocabile a sentinței civile nr. 535 din 29 noiembrie 2007 care îi impunea obligația de a emite o nouă dispoziție prin care să acorde despăgubiri bănești contestatorului pentru imobilul în cauză.

Împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel, în termen legal, a declarat și motivat recurs U.A.T. Municipiul Codlea. Prin motivele de recurs întemeiate pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se formulează următoarele critici de nelegalitate: Instanța de apel a reținut în mod eronat culpa procesuală a pârâtului, deoarece, până la primul termen de judecată a fost emisă a nouă dispoziție, în sensul celor solicitate de contestator, iar pârâtul nu a fost pus în întârziere, astfel încât sunt aplicabile prevederile art. 275 C. proc. civ. Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate prin motivele de recurs, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente: Prevederile art. 274 C. proc.

civ. au ca temei culpa procesuală a părții care cade în pretenții. În înțelesul art. 274 C. proc. civ., există o culpă procesuală a pârâtului care atrage obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată în cazul în care își execută obligația pe parcursul procesului, cu consecința respingerii cererii reclamantului ca rămasă fără obiect. În această ipoteză, chiar dacă reclamantului i s-a respins cererea, el nu este în cuplă procesuală, întrucât declanșarea litigiului a fost determinată de atitudinea pârâtului care nu și-a executat la timp obligațiile. Prin excepție de la regula instituită prin art. 274 C. proc. civ., pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată.

Așa cum în mod corect a apreciat instanța de apel, aceste prevederi legale nu sunt aplicabile în cauză, neputând determina respingerea cererii reclamantului, formulată în temeiul art. 274 C. proc. civ., de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. Contestația care a investit instanța în prezentul litigiu a avut ca obiect anularea dispoziției din 02 iulie 2008 prin care contestatorului îi erau acordate măsuri reparatorii în echivalent în condițiile reglementate de Titlul VII din Legea nr. 247/2005. Această dispoziție a fost emisă, așa cum rezultă din preambulul său, în urma pronunțării sentinței civile nr. 535 din 29 noiembrie 2007 a Tribunalului Brașov, prin care intimatul a fost obligat la emiterea unei dispoziții, prin care să acorde contestatorului despăgubiri bănești pentru imobilul situat în Municipiul Codlea, înscris în C.F.

Codlea. Neconcordanța între natura măsurilor stabilite prin hotărârea judecătorească și cele acordate prin dispoziția emisă de intimat a determinat promovarea de către reclamant a unei noi contestații, prin care acesta a solicitat anularea dispoziției astfel emise și emiterea uneia noi care să respecte conținutul hotărârii judecătorești. Faptul că ulterior sesizării instanței, intimatul emite dispoziția din 01 octombrie 2008 prin care se acordă contestatorului drepturile bănești ce-i fuseseră recunoscute prin sentința civilă nr. 535 din 29 noiembrie 2007 a Tribunalului Brașov, nu înlătură culpa sa procesuală și aplicarea prevederilor art. 274 C. proc. civ. Chiar dacă emiterea acestei din urmă dispoziții a fost făcută înainte de prima zi de înfățișare și chiar dacă intimatul nu a fost pus în întârziere, în cauză nu devin aplicabile prevederile art. 275 C. proc.

civ. Dispozițiile art. 275 C. proc. civ. privind punerea în întârziere sunt aplicabile în cazul acelor litigii ce au ca obiect obligații contractuale susceptibile de procedura punerii în întârziere. Or, emiterea dispoziției de acordare a drepturilor bănești cuvenite contestatorului era o obligație stabilită în sarcina intimatului printr-o hotărâre judecătorească definitivă, astfel încât manifestarea de voință a reclamantului sub forma punerii în întârziere, prin care să pretindă executarea acestei obligații, nu se mai justifica. Prin pasivitatea de care a dat dovadă, neexecutând la timp în forma stabilită de instanța de judecată obligația ce-i revenea, recurentul a determinat declanșarea prezentului litigiu, culpa sa procesuală născând dreptul reclamantului de a solicita plata cheltuielilor de judecată.

În consecință, față de considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta U.A.T. Municipiul Codlea împotriva Deciziei nr. 6/Ap din 29 ianuarie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 februarie 2010.