ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3613/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3613/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de
față:
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 10814 din 2
octombrie 2007 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, s-a respins
acțiunea formulată de reclamanta SC A.E.B. SRL în contradictoriu cu pârâta SC
A. SRL (fosta SC A. SA), ca neîntemeiată.
În motivare se arată
că reclamanta a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină
loc de vânzare - cumpărare, invocând clauzele contractuale din contractul
încheiat din 18 august 2002 având ca obiect imobilul situat în București,
incinta Danubiana, care stipulau obligația locatorului de a vinde
utilizatorului bunul la expirarea perioadei de leasing.
S-a apreciat
neîntemeiată cererea, întrucât în speță nu s-a făcut dovada dreptului de
proprietate al locatorului asupra bunului, cu atât mai mult cu cât art. 8 din
contract rezultă că locatorul nu era proprietar la momentul încheierii
contractului.
Împotriva acestei
sentințe a declarat apel reclamanta, solicitând schimbarea sentinței apelate și
admiterea acțiunii formulate.
În motivarea
apelului, reclamanta a arătat că în mod eronat instanța de fond a reținut
nedovedirea calității de proprietar asupra imobilului care a format obiectul
leasingului imobiliar.
Prin Decizia comercială
nr. 107 din 27 februarie 2008 a Curții de Apel bucurești, secția a VI-a comercială,
a respins ca nefondat apelul reclamantei, reținându-se în considerentele
deciziei, în esență, că reclamanta nu a făcut dovada calității de proprietar a
pârâtei privind imobilul din litigiu, și nu a depus probe privind îndeplinirea
obligațiilor contractuale stabilite în sarcina sa, prin contractul de leasing
imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare.
În contra celei din
urmă hotărâri reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.
9 C. proc. civ., în argumentarea căruia a arătat că a depus la dosar probe din
care rezultă că și-a îndeplinit obligațiile contractuale și a făcut dovada
calității de proprietar a pârâtei privind imobilul din litigiu, respectiv în
dosarul de prezentare privind oferta de vânzare acțiuni și, din conținutul
căreia a rezultat că imobilul în cauză se află în proprietatea SC A. SA.
Înalta Curte la
termenul de azi, a invocat excepția nulității cererii de recurs, în raport de
dispozițiile art. 302
1
lit. c) C. proc. civ., în sensul că motivele
invocate în memoriu nu sunt motive de nelegalitate ci motive de netemeinicie
vizând administrarea de probe în dovedirea calității de proprietar a pârâtei
privind imobilul din litigiu precum și executarea întocmai a obligațiilor
asumate în contractul de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare.
Potrivit
dispozițiilor art. 302
1
lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va
cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se
întemeiază recursul.
Din examinarea
criticilor formulate subsumate în art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte
constată că acestea vizează netemeinicia hotărârii recurate, în sensul că
instanța nu a avut în vedere probele administrate în cauză respectiv
înscrisurile doveditoare depuse la dosar, iar nu greșita interpretare sau
aplicare a legii.
Cum cererea de recurs
nu cuprinde dezvoltarea motivului de nelegalitate invocat, Înalta Curte urmează
să facă aplicațiunea dispozițiilor art. 302
1
lit. c) C. proc. civ.
și să constate nulitatea cererii de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea
cererii de recurs declarată de reclamanta SC A.E.B. SRL București împotriva
Deciziei nr. 107 din 27 februarie 2008 a Curții de Apel București, secția a
VI-a comercială, conform art. 302
1
lit. c) C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 2 decembrie 2008.