ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.11.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7499/2013

HOTĂRÂRE
29.11.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7499/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamantul A.M., în

contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Integritate București, a

solicitat ca prin hotărâre ce se va pronunța să se anuleze raportul de evaluare

din 15 iunie 2012 și toate actele întocmite de către pârâtă în procesul de

verificare a activității de evaluare a respectării regimului juridic al

conflictelor de interese și al incompatibilităților în perioada exercitării

mandatului său de consilier local.

Reclamantul a arătat

că în cadrul procedurii de control efectuat de către pârâtă nu a fost respectat

dreptul la replică încălcându-se principiului egalității de arme. De asemenea,

a recunoscut că este acționar la societatea cu care primăria a încheiat

contractul de servicii din 27 septembrie 2011 dar valoarea acestora este

modică, contractul fiind încheiat și negociat prin directorul executiv al

firmei, însă la acel moment nu era în activitate.

Prin sentința civilă

nr. 369 din 13 noiembrie 2013 Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondată acțiunea

reclamantului A.M.

Pentru a pronunța

această soluție instanța de fond a înlăturat apărările reclamantului

referitoare la încălcarea de către Agenția Națională de Integritate a

prevederilor art. 14 al Legii nr. 176/2010 pentru faptul că ele nu sunt

incidente în cauză, întrucât vizează procedura referitoare la evaluarea averii,

și nu procedura evaluării conflictelor de interese și incompatibilităților.

Instanța de fond a

mai reținut că reclamantul a fost validat în funcția de consilier local la 20

iunie 2008, prin Hotărârea nr. 267 din 20 iunie 2008 a Consiliului local al

Municipiului Botoșani, iar actele dosarului atestă împrejurarea că, în perioada

exercitării mandatului, SC E.O.P.G. SRL, societate comercială unde persoana

evaluată deținea calitatea de asociat unic și administrator, a încheiat un

contract de servicii cu Primăria Municipiului Botoșani, în valoare de 5.859 RON.

S-a mai reținut că reclamantul

nu a negat această împrejurare, însă s-a prevalat de faptul că valoarea contractului

este mică, acesta fiind încheiat prin directorul executiv al firmei.

Instanța de fond a considerat

că aceste argumente nu pot fi primite, întrucât textele art. 90, 92 din Legea

nr. 161/2003 sunt clare, ferme, neechivoce, aplicabilitatea lor nefiind condiționată,

astfel cum în mod judicios a arătat pârâta, de valoarea contractului, durata acestuia,

concedii ș.a.m.d.

Împotriva hotărârii instanței

de fond, reclamantul A.M. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

În motivarea recursului

se arată că art. 46 din Legea nr. 215/2001, invocat în adresa Agenției

Naționale de Integritate din 23 aprilie 20

1

2, face referire la conflictul

de interese privind votul în consiliul local, problemă care nu se pune sub nici

o formă în raportul final al intimatei, situație care evident l-a îndrumat într-o

direcție greșită, fapt care ar fi viciat conținutul răspunsului.

Recurentul mai precizează

că la adresa intimatei nu a mai primit răspuns, ci direct raportul de evaluare din

15 iunie 2012, în care se arată că „Până la data întocmirii prezentului raport de

evaluare, persoană evaluată nu a procedat la transmiterea unui punct de vedere”.

La fel în întâmpinarea intimatei de la dosar se arată că „(...) Prin urmare, inspectorul

de integritate, în lipsa punctului de vedere al reclamantului și având confirmarea

de primire, considerând în continuare că sunt elemente în sensul existenței unei

incompatibilități a putut proceda la întocmirea raportului de evaluare din 15

iunie 2012”.

Deci, atât în raportul

de evaluare, cât și în întâmpinarea intimatei, se trece sub tăcere existența unui

răspuns al reclamantului, în care legitim se cerea o informare, răspuns care, indiferent

de cum era apreciat, ar fi trebuit să fie luat în considerare și menționat, atât

de către intimată, cât și în sentința curții de apel.

Recurentul mai precizează

că din raport lipsește mențiunea legală a incompatibilității începând cu data încheierii

contractului, respectiv 27 septembrie 2011, conform prevederilor art. 92 alin.

(1) din Legea nr. 161/2003.

Se mai arată că respectiva

lucrare, care face obiectul contractului, a fost realizată, la cererea unui compartiment

din Primărie, care nu are vreun fel de subordonare Consiliului Local, în una din

perioadele când a lipsit din societate, ca urmare a unor probleme de sănătate. Decizia

privind executarea acestei lucrări, a fost luată de Directorul executiv al societății,

care coordonează activitatea în aceste situații, și care știa că suntem singura

societare care acceptă astfel de lucrări (valoare și beneficiu mici, pentru o lucrare

complexă și care necesită multă experiență și utilaje specifice). S-a observat că

nu ar putea exista motive să refuze, dimpotrivă a apreciat că este de datoria noastră

să ajutăm Primăria pentru rezolvarea problemei, în plus era vorba despre o sumă

mică, pentru care s-a solicitat în prealabil o ofertă, procedură standard prin care

cei din domeniu știu că se face o prospectare a pieței de către beneficiar, privind

prețurile și posibilitățile tehnice de realizare.

Examinând cauza și sentința

recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile legale incidente

pricinii, inclusiv cu cele ale art. 304

1

constată că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această

soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Intimata-pârâtă Agenția

Națională de Integritate, a declanșat din oficiu, evaluarea respectării de către

recurentul-reclamant, consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului

Botoșani, a regimului conflictelor de interese și al incompatibilităților.

Potrivit art. 20 din

Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților

publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea,

organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru

modificarea și completarea altor acte normative:

„(1) Dacă, în urma evaluării

declarației de interese, precum și a altor date și informații, inspectorul de integritate

identifică elemente în sensul existenței unui conflict de interese sau a unei incompatibilități,

informează despre aceasta persoana în cauză și are obligația de a o invita pentru

a prezenta un punct de vedere.

(2) Persoana informată

potrivit prevederilor alin. (1) este invitată să prezinte inspectorului de integritate

date sau

informații

pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere

scris.

(3) Informarea și invitarea

se vor face prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(4) Persoana care face

obiectul evaluării are dreptul de a fi asistată sau reprezentată de avocat și are

dreptul de a

prezenta orice date ori informații pe care le consideră necesare.”

Din actele dosarului rezultă

că inspectorul de integritate a procedat la informarea recurentului-reclamant, la

data de 27 aprilie 2012, prin adresa din 23 aprilie 2012, despre faptul că din activitatea

de evaluare au fost identificate elemente în sensul existenței unei stări de incompatibilitate

(prin încălcarea prevederilor art. 90 din Legea nr. 161/2003), fiind invitat să

prezinte un punct de vedere, precum și date și informații necesare lămuririi aspectelor

semnalate, personal sau prin avocat.

Prin urmare, Înalta Curte

constată că susținerile recurentului sub acest aspect sunt neîntemeiate, din confirmările

de primire anexate cauzei rezultând că acesta a avut cunoștință despre declanșarea

activității de evaluare.

Conform dispozițiilor

art. 21 alin. (1) și (2) din Legea nr. 176/2010:

„(1) Dacă, după exprimarea

punctului de vedere al persoanei invitate, verbal sau în scris, ori, în lipsa acestuia,

după expirarea unui termen de 15 zile de la confirmarea de primire a informării

de către persoana care face obiectul evaluării, inspectorul de integritate consideră

în continuare că sunt elemente în sensul existenței unui conflict de interese sau

a unei incompatibilități, întocmește un raport de evaluare”.

Prin urmare, inspectorul

de integritate,

în lipsa punctului de vedere al recurentului și având confirmarea de primire, considerând

în continuare că sunt elemente în sensul existenței unei incompatibilități, a putut

proceda la întocmirea raportului de evaluare din 15 iunie 2012.

Înalta Curte are în vedere

că mandatul recurentului-reclamant, de consilier, a fost validat la data de 20

iunie 2008 prin Hotărârea nr. 267 din 20 iunie 2008 a Consiliului Local al Municipiului

Botoșani, iar acesta a fost identificat ca deținând calitatea asociat și administrator

la SC E.O.P.G. SRL, care a încheiat contractul de servicii din 27 septembrie 2011

cu Primăria Municipiului Botoșani, în valoare de 5.859 RON.

Potrivit art. 90

alin. (1) din Legea nr. 161/2003:

„Consilierii locali și

consilierii județeni, care au funcția de președinte vicepreședinte, director general,

director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor

ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile

comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al

unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări

servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere

cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile

sau regiile autonome de interes local aflate în subordine ori sub autoritatea consiliului

local sau a consiliilor județene respective”.

Potrivit prevederilor

art. 92 din Legea nr. 161/2003:

„(1) Încălcarea dispozițiilor

art. 90 atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii

contractelor.

(2) Consilierii locali

și consilierii județeni care au contracte încheiate cu încălcarea art. 90 au obligația

ca în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să renunțe

la contractele încheiate. Orice persoană poate sesiza secretarul unității administrativ-teritoriale.

(3) Încălcarea obligației

prevăzute la alin. (2) atrage încetarea de drept a mandatului de ales local.”

Având în vedere că societatea

comercială unde recurentul-reclamant

deținea calitatea de asociat unic și administrator

a încheiat un contract de servicii cu Primăria Municipalul Botoșani, în valoare

de 5.859 RON, Înalta Curte constată că în mod corect s-a reținut că au fost încălcate

dispozițiile art. 90 din Legea nr. 161/2003.

De asemenea, Înalta Curte

constată că susținerea reclamantului potrivit căreia nu s-a aflat în stare de incompatibilitate,

întrucât contractul de servicii are o valoare de 5.859 RON și a fost negociat și

încheiat prin directorul executiv al firmei este neîntemeiată, iar instanța de fond

în mod corect a apreciat că apărările acestuia nu pot fi luat în considerare.

Reclamantul a fost asociat

și administrator al SC E.O.P.G. SRL, societate care a încheiat contractul de prestări

servicii cu Primăria Municipiului Botoșani, astfel că s-a nesocotit interdicția

prevăzută de art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, ceea ce a antrenat starea

de incompatibilitate, indiferent de valoarea contractului sau modul de atribuire

a acestuia.

Prin urmare, Înalta Curte

constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi

primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, pe care

o va menține.

În consecință, pentru

considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

Respinge recursul declarat

de reclamantul A.M. împotriva sentinței nr. 369 din 13 noiembrie 2012 a Curții de

Apel Suceava, secția a II-a civilă contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 29 noiembrie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-03-10
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1453/2022
Ședința publică din data de 10 martie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții
ÎCCJ 2014-05-27
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2437/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința nr. 6287 din 6 noiembrie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acț
ÎCCJ 2014-10-16
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3857/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința nr. 6882 din 4 decembrie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de
ÎCCJ 2015-05-27
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2181/2015
Decizia nr. 2181/2015 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea pronunțată de instanța de fond Prin cererea înregistrată, la data de 11 octombrie 2013, pe rolul Curții de Apel Sucea
ÎCCJ 2012-06-14
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3021/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 5 octombrie pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție - secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul
Sursă