ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7170/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată la data de 24 martie 2011, reclamanta Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. Piatra Neamț în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a solicitat instanței să constate nulitatea modificării deciziei nr. 117/2011, anularea rezultatelor din sesiunea 14 - 18 februarie 2011 de evaluare a criteriilor pentru obținerea autorizației de pescuit recreativ/sportiv, nulitatea procesului-verbal și a deciziei emise în baza procesului-verbal de soluționare a contestației. De asemenea s-a solicitat suspendarea efectelor deciziei privind rezultatele sesiunii 14 - 18 februarie 2011 până la soluționarea irevocabilă a prezentei cauze.

2. Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 3541 din data de 25 mai 2012, a Curții de Apel București, a fost respinsă ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. Piatra Neamț în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. În motivarea sentinței, instanța a reținut în esență, că în baza Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 15/2011 privind condițiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum și a regulamentului de participare, a fost publicat pe site-ul oficial al pârâtei anunțul privind evaluarea cererilor pentru obținerea autorizațiilor de pescuit recreativ sportive pentru zonele de pescuit din habitatele piscicole natural.

Au fost publicate și deciziile nr. 117 din 28 ianuarie 2011, 116/2011 și 118/2011.

Reclamanta a participat la sesiunea de evaluare a criteriilor din data de 14 -18 februarie 2011, pentru obținerea autorizației de pescuit recreativ/sportiv organizată de pârâtă și a solicitat atribuirea dreptului de pescuit pentru zona Lacului Bicaz, zona fiind indicată în lista publicată pe site-ul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură din data de 22 ianuarie 2011, modificată, însă la 28 ianuarie 2011. Punctajul obținut a fost nejustificat de mic, motiv pentru care a formulat contestație, respinsă, prin procesul-verbal de soluționare a contestațiilor, publicat în 02 martie 2011. Instanța de fond a reținut că prin decizia nr. 117 din 28 ianuarie 2011 prin care a fost aprobată lista zonală de pescuit recreativ sportiv a fost modificată prin excluderea Lacului Bicaz, dar această modificare a fost impusă de faptul că Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a delegat, pe bază de proces-verbal, administrarea resurselor acvatice vii din habitatele din apele de munte, către Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, iar în baza protocolului aprobat prin Ordinele comune Ministerul Mediului și Pădurilor/Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 3588 din 04 mai 2010 și nr. 1843 din 30 aprilie 2010, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva poate exploata resursele acvatice vii din apele de munte.

Modificarea listei zonelor de pescuit recreativ/sportiv în vederea emiterii și eliberării autorizațiilor de pescuit, prin excluderea lacului Bicaz a fost apreciată ca fiind legală, având în vedere protocolul arătat, dar și pentru faptul că modificarea a fost făcută de președintele pârâtei, cel care a emis și decizia nr. 117 din 18 ianuarie 2011, motiv pentru care capătul de cerere vizând nulitatea modificării deciziei a fost respins ca neîntemeiat. Ca urmare a excluderii Lacului Bicaz din lista zonelor de pescuit, capetele accesorii privind anularea rezultatelor din sesiunea 14 - 18 februarie 2011, de evaluare a criteriilor pentru obținerea autorizațiilor de pescuit recreativ/sportiv, nulitatea procesului-verbal și a deciziei emisă în baza procesului-verbal de soluționare a contestațiilor, au fost respinse ca neîntemeiate.

3. Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței civile nr. 3541 din 15 mai 2012 a Curții de Apel București, a formulat recurs reclamanta Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. Piatra Neamț, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii introductive. În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., recurenta arată că instanța de fond a omis să se pronunțe asupra tuturor capetelor de cerere cu privire la care a fost învestită. Astfel, nu a pus în discuția părților și nu s-a pronunțat pe cererea de suspendare a efectelor deciziei privind rezultatele sesiunii din 14 - 18 februarie 2011; nu s-a pronunțat și nu a analizat motivele de nulitate a procesului-verbal de soluționare a contestației și a deciziei emise în baza procesului-verbal.

Instanța de fond nu a motivat hotărârea pronunțată iar în considerentele hotărârii sunt inserate integral susținerile pârâților, fără a fi analizate probele administrate în cauză. În dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., recurenta prezintă pe larg situația de fapt, reluând argumentele expuse în acțiunea introductivă, arătând în esență, că instanța de fond a apreciat greșit că președintele Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură are un drept exclusiv și absolut de a modifica acte adoptate anterior și supuse controlului ministrului de resort, fără îndeplinirea unei condiții de formă sau legalitate. Instanța de fond era obligată să aibă în vedere dispozițiile legale din care rezultă că hotărârea de modificare a deciziei nr. 117/2011 trebuia să îmbrace forma unei decizii noi, ulterioare.

Prin acțiunea formulată nu a fost contestat dreptul președintelui Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură de a emite decizii sau de a dispune modificarea acestora ci posibilitatea de a face modificări verbale care produc efecte juridice. Procesul-verbal de soluționare a contestației și decizia emisă în baza procesului-verbal, nu cuprinde motivarea în fapt și în drept, iar intimata a analizat superficial contestația formulată. Instanța de fond nu a motivat suspendarea contestației, vizând punctajul obținut, pronunțarea fiind implicită, deși în acțiune s-a arătat că la licitație au fost acceptați asociații care nu au respectat cerința legii privitoare la bilanț, iar Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Piatra Neamț ar fi trebuit eliminată de la preselecție.

Motivarea instanței, cu privire la existența protocolului încheiat de intimata-pârâtă și Regia Națională a Pădurilor - Romsilva este în totală contradicție atât cu conținutul procesului-verbal, cât și cu legea în condițiile în care nu există nici o dovadă că Lacul Bicaz a fost atribuit în administrare către Regia Națională a Pădurilor - Romsilva. Pe de altă parte, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva nu are calitate de administrator al resurselor acvatice vii, așa cum se arată în O.U.G. nr. 23/2008 care stabilește această calitate, în mod exclusiv, în favoarea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură , iar în anul 2009 au fost încheiate de către Regia Națională a Pădurilor - Romsilva contracte cu diferite asociații, calitatea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva fiind consemnată ca gestionar.

Intimata Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură deși legal citată, nu a formulat întâmpinare. 4. Hotărârea instanței de recurs Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate, actele și lucrările dosarului, dar și de prevederile legale incidente, Înalta Curte constată că în cauză nu subzistă motivele de nelegalitate de natură a aduce la modificarea sau casarea hotărârii pronunțată de prima instanță. Critica vizând nepronunțarea instanței de fond pe toate capetele de cerere formulate de reclamant, se încadrează în motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 6 C. proc. civ., dar acest motiv de recurs nu poate fi reținut în condițiile în care instanța de fond a respectat principiul disponibilității, în virtutea căruia reclamantul este acela care stabilește limitele judecății, prin obiectul cererii de chemare în judecată.

În acest sens, prin art. 129 alin. (6) C. proc. civ. se stipulează, că, în toate cazurile, judecătorul hotărăște numai asupra obiectului cererii deduse judecății.

Este adevărat că prin acțiunea introductivă, reclamanta a solicitat suspendarea efectelor deciziei privind rezultatele sesiunii din 14 - 18 februarie 2011 și a tuturor actelor contestate, cerere nemotivată în fapt și drept și netimbrată, dar prin răspunsul la întâmpinare și precizările depuse la data de 09 decembrie 2011 s-a arătat că se solicită „constatarea nulității modificării deciziei nr. 117/2011, anularea rezultatelor din sesiunea 14 - 18 februarie 2011 de evaluare a criteriilor pentru obținerea autorizațiilor de pescuit recreativ/sportiv organizată, nulitatea procesului-verbal și a deciziei emise în baza procesului-verbal de soluționare a contestațiilor, decizie necomunicată până la data introducerii acțiunii” fără a mai face vorbire de cererea de suspendare, instanța pronunțându-se în limitele învestirii, cu respectarea dispozițiilor art. 129 alin. (6) C. proc.

civ. De altfel, modificarea hotărârii nu poate fi cerută pentru situația în care instanța de fond a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere (minus petita) caz în care reclamantul va putea solicita completarea hotărârii, în temeiul și condițiile art. 281 2 C. proc. civ., dar în cauza de față instanța de fond s-a pronunțat în raport de precizările făcute de reclamantă prin apărător. Procesul civil este un proces al intereselor private, iar instanța trebuie să asigure un echilibru între cele două principii fundamentale ale procesului civil: disponibilitatea și contradictorialitatea. Nu se poate reține că instanța nu a respectat principiul contradictorialității și nu a pus în discuția părților cererea de suspendare în condițiile în care a respectat principiul disponibilității, ținând cont de dispozițiilor art. 129 alin. (6) C. proc.

civ., părțile la rândul lor, fiind obligate să respecte dispozițiile art. 129 alin. (1) C. proc. civ., și să se implice în exercitarea propriilor obligații. Astfel, nu se poate reține că instanța nu s-a pronunțat pe cererea de suspendare, cerere nemotivată în fapt și drept, în condițiile în care în care prin cererea precizatoare nu s-a solicitat suspendarea. Faptul că cererea de suspendare nu a mai fost susținută de reclamantă, rezultă și din cererea formulată de reclamantă prin care solicită eliberarea unui certificat de grefă care să ateste că pe rolul instanței este în curs de soluționare cauza având ca obiect „nulitatea deciziei nr. 117/2011, anularea rezultatelor din sesiunea 14 - 18 februarie 2011 de evaluare a criteriilor pentru obținerea autorizațiilor de pescuit și nulitatea procesului-verbal și a deciziei emise în baza procesului-verbal de soluționare a contestațiilor”.

Instanța de fond s-a pronunțat și pe cererea vizând nulitatea procesului-verbal de soluționare a contestațiilor fapt ce rezultă din considerentele hotărârii atacate. Ca urmare, motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 6 C. proc. civ. nu poate fi reținut. Dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., invocate de recurent, vizează nemotivarea hotărârilor judecătorești atunci când nu se arată motivele pe care aceasta se sprijină, dar și atunci când hotărârea cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, dar sentința recurată cuprinde motivele de fapt și drept pe care se sprijină, conform art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Astfel, instanța de fond a stabilit împrejurările de fapt și drept esențiale în cauză, a evocat normele substanțiale și aplicarea lor în speță, soluția exprimată prin dispozitiv fiind susținută de considerente, a analizat probatoriul administrat, iar susținerea recurentei în sensul că instanța „a copiat susținerile părților” nu poate fi reținută în condițiile în care au fost arătate pe larg, considerentele avute în vedere pentru respingerea acțiunii, motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ. nefiind incident. Dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. au fost impropriu invocate de recurentă, fără a arăta în ce constă nelegalitatea hotărârii din perspectiva motivului de recurs invocat, iar prin act juridic dedus judecății nu se poate înțelege probatoriul administrat în cauză așa cum susține recurenta.

Interpretarea dată probelor sau faptul că „intimata a analizat superficial contestația” constituie o chestiune de fapt, care nu justifică invocarea motivului de recurs bazat pe denaturarea actului juridic. Nu subzistă nici motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în condițiile în care instanța de fond a aplicat și interpretat corect dispozițiile legale incidente. Astfel, recurenta-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune având ca obiect constatarea nulității modificării deciziei nr. 117/2011, anularea rezultatelor din sesiunea 14 - 18 februarie 2011 de evaluare a criteriilor pentru obținerea autorizației de pescuit recreativ/sportiv, nulitatea procesului-verbal și a deciziei emise în baza procesului-verbal de soluționare a contestațiilor.

Fără a relua situația de fapt expusă de instanța de fond, se reține că recurenta-reclamantă a solicitat prin cererea înregistrată sub nr. 283/2011 atribuirea dreptului de pescuit sportiv pentru zona Lacului Bicaz, conform listei aprobate prin decizia nr. 117 din 28 ianuarie 2011 prin care s-a aprobat lista zonelor de pescuit recreativ/sportiv pe județe, în vederea emiterii și eliberării autorizației de pescuit către asociațiile de pescuit sportiv. În urma anunțului din data de 01 februarie 2011, privind evaluarea cererilor pentru obținerea autorizațiilor de pescuit, reclamanta a participat la sesiunea 14 - 18 februarie 2011, obținând un punctaj nejustificat de mic în opinia sa. Având în vedere atât punctajul obținut cât și faptul că lista publicată pe site-ul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură din data de 22 ianuarie 2011, a fost modificată prin excluderea Lacului Bicaz recurenta - reclamantă a formulat contestație.

Prin procesul-verbal de soluționare a contestației din 02 martie 2011, a fost respinsă contestația formulată, având în vedere că Lacul Bicaz nu putea fi atribuit deoarece Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a delegat, pe bază de protocol, administrarea resurselor acvatice vii către Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, protocol aprobat prin Ordinele comune Ministerul Mediului și Pădurilor/Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 3588 din 04 mai 2010 și 1843 din 30 aprilie 2010. Modificarea listei Zonelor de pescuit prin excluderea Lacului Bicaz nu duce la nulitatea deciziei nr. 117/2011, având în vedere că atât modificarea, cât și emiterea au fost făcute de același emitent, respectiv Președintele Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, cât și de faptul că excluderea din listă a Lacului Bicaz, a fost determinată de existența Protocolului de Delegare a administrării resurselor acvatice vii de habitatele piscicole naturale din apele de munte și organizarea activității de practicare a pescuitului sportiv, încheiat de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și Regia Națională a Pădurilor - Romsilva.

La art. 3.4 din Protocol se arată că Regia Națională a Pădurilor - Romsilva , poate amenaja zone de pescuit recreativ/sportiv pe apele de munte curgătoare și stătătoare de pe teritoriul României, în calitate de administrator, context în care Romsilva poate încheia contracte cu asociațiile de pescuit sportiv. Nu se poate reține abuzul de drept, invocat de reclamantă, în modificarea unui act intrat în circuitul civil deoarece modificarea este justificată, așa cum s-a arătat de existența Protocolului de Delegări, Romsilva având calitatea de administrator. Respingerea contestației nu a fost determinată de punctajul obținut la evaluare, ci de faptul că Lacul Bicaz nu era inclus în Zonele de pescuit recreativ/sportiv și nu putea fi atribuit.

Acest aspect a fost avut în vedere și de instanța de fond, motiv pentru care, în mod corect a fost respinsă ca neîntemeiată cererea vizând nulitatea modificării deciziei nr. 117 din 28 ianuarie 2011, ținând cont că în baza H.G. nr. 229/2009, anexa nr. 1, pct. 30 și 31. Regia Națională a Pădurilor - Romsilva are dreptul de a gestiona fondul piscicol din apele de munte, încredințat spre exploatare de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. Este evident că pentru aceleași considerente, respectiv excluderea Lacului Bicaz din lista Zonelor de pescuit recreativ, au fost respinse capetele de cerere vizând anularea rezultatelor din sesiunea 14 - 18 februarie 2011; nulitatea procesului-verbal de soluționare a contestațiilor și a deciziei emise în baza procesului-verbal menționat.

Recurenta a susținut că procesul-verbal de soluționare a contestației nu este motivat, dar din cuprinsul procesului-verbal menționat la pct. 3 rezultă care au fost motivele avute în vedere pentru respingerea contestației, respectiv Protocolul de administrare încheiat cu Regia Națională a Pădurilor - Romsilva și faptul că Lacul Bicaz intra în competența administratorului Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, aspecte avute în vedere și de instanța de fond. Față de considerentele expuse, se constată că instanța a interpretat și a aplicat corect dispozițiile legale incidente, iar motivele care au format convingerea instanței sunt expuse în mod logic și detaliat, motive pentru care Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Asociația Vânătorilor și Pescarilor B. Piatra Neamț împotriva sentinței nr. 3541 din 25 mai 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 noiembrie 2013.