ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5471/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Galați sub nr. 139/44/2011 din data de 16 februarie 2011, reclamanta

Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Galați a solicitat în

contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

suspendarea aplicării art. B/6, art. B/12 și art. B/15 ale procedurii de

emitere și eliberare a permisului de pescuit recreativ/sportiv și a

Autorizației de pescuit recreativ/sportiv - anexa nr. 1 la Decizia nr. 116 din

28 ianuarie 2011 emisă de Președintele ANPA, în baza Ordinului nr. 2272 din 5

octombrie 2010 și Ordinului nr. 15 din 28 ianuarie 2011 ale Ministerului

Agriculturii și Dezvoltării Rurale până la soluționarea acțiunii în anularea

acestor acte normative.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a învederat că aplicarea celor trei articole este de

natură a o prejudicia prin aceea că Asociația este obligată să suporte

costurile anuale legate de paza, protecția, conservarea, regenerarea și

exploatarea resursei acvatice vii concesionate în valoare de cca. 400.000 RON.

S-a mai arătat că

alte pierderi derivă din investițiile deja efectuate pentru populari, dotări

materiale etc., cât și din imposibilitatea desfășurării activității de către

cei peste 9000 de membri pescari ai asociației.

Apreciind că sunt

întrunite în speță condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004,

reclamanta a solicitat încuviințarea cererii de suspendare.

formulate de pârât

Pârâtul Ministerul Agriculturii

și Dezvoltării Rurale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea

cererii de suspendare ca inadmisibilă, învederând faptul că nu s-a efectuat în

cauză procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

În acest sens, pârâtul

a învederat că a fost sesizat cu plângerea prealabilă a reclamantei în data de

18 februarie 2011, adică după înregistrarea la instanță a cererii de suspendare

(16 februarie 2011).

De asemenea prin

întâmpinare s-a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a

M.A.D.R.

instanței de fond

Prin Sentința nr. 188

din 16 iunie 2011, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și

fiscal a respins excepțiile invocate de pârâtul Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale prin întâmpinare, a admis acțiunea formulată de reclamantă

și a dispus suspendarea aplicării art. B/6, art. B/12 și art. B/15 ale

procedurii de emitere și eliberare a permisului de pescuit recreativ/sportiv și

a Autorizației de pescuit recreativ/sportiv - anexa nr. 1 la Decizia nr. 116

din 28 ianuarie 2011 emisă de Președintele ANPA, în baza Ordinului nr. 2272 din

5 octombrie 2010 și Ordinului nr. 15 din 28 ianuarie 2011 ale Ministerului

Agriculturii și Dezvoltării Rurale până la soluționarea pe fond a acțiunii.

și de drept care au stat la baza formării convingerii instanței de fond

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

În ceea ce privește

excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, Curtea de Apel a constatat că

reclamanta a făcut dovada formulării plângerii prealabile, în condițiile art. 7

din Legea nr. 554/2004.

Față de excepția

lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării

Rurale, invocată de acesta prin întâmpinare, instanța a reținut că actul

administrativ a cărui suspendare se solicită "emană de la Ministerul

Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin A.N.P.A.", astfel că s-a apreciat

că pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are calitate

procesuală pasivă în cauză.

Pe fondul cererii de

suspendare, s-a reținut că în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 14 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004, însă instanța s-a rezumat la invocarea unor

argumente pur teoretice, generale, fără a se face referire la situația concretă

din speța de față.

de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împotriva sentinței

nr. 188 din 16 iunie 2011 a Curții de Apel Galați, secția de contencios

administrativ și fiscal.

Motivele de recurs

sunt întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și 304

1

C. proc.

civ.

Criticile invocate de

recurentul-pârât vizează următoarele aspecte:

În ceea ce privește

excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Agriculturii și

Dezvoltării Rurale, recurentul învederează instanței de control judiciar faptul

că reclamanta solicită suspendarea unui act administrativ emis de către o

instituție care are personalitate juridică, astfel încât Ministerul

Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu are calitate procesuală pasivă în cauză.

În ceea ce privește

excepția inadmisibilității acțiunii, se arată în motivarea căii de atac, că

reclamanta a introdus prezenta cerere de chemare în judecată înainte de a

îndeplini procedura prealabilă obligatorie.

Pe fondul cauzei, se

arată că instanța de fond, prin soluția pronunțată a ignorat obligația ce-i

incumbă conform dispozițiilor art. 261 C. proc. civ., rezumându-se la invocarea

unor argument pur teoretice, generale, fără a se arăta motivele de fapt și de

drept care au format convingerea sa.

II. Considerentele

instanței de recurs.

Față de excepția

invocată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv excepția

lipsei calității procesuale pasive a acestuia, se reține că instanța de fond în

mod corect a argumentat soluția de respingere a acesteia.

În ceea ce privește

susținerea recurentului în sensul că, instanța de fond, în pronunțare, a

ignorat obligația ce-i incumbă, în conformitate cu dispozițiile art. 261 C.

proc. civ., se rețin următoarele:

Potrivit

dispozițiilor art. 261 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească

trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea

instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Motivele de fapt și

de drept la care se referă textul reprezintă elementele silogismului judiciar,

premisele de fapt și de drept care au condus instanța la adoptarea soluției din

dispozitiv, o hotărâre care nu evocă reținerile ei constituind o dispoziție

arbitrară, care anulează aproape toate principiile care guvernează procesul

civil, aceasta fiind și rațiunea pentru care a fost reglementat motivul de

nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ.

Aceasta nu înseamnă

însă că instanța este obligată să răspundă punctual tuturor susținerilor

părților care pot fi sistematizate în funcție de legătura lor logică, art. 304

pct. 7 C. proc. civ., cu referire la art. 261 pct. 5, răspund doar la cerința

ca hotărârea să cuprindă motivele pe care se sprijină soluția adoptată și ca

aceasta să nu fie contradictorie sau străină de natura pricinii, precum și cele

pentru care au fost respinse cererile părților (nu susținerile acestora),

cerință îndeplinită în speță, astfel încât motivul de nelegalitate prevăzut de

acest text de lege nu poate fi reținut.

Față de excepția

inadmisibilității introducerii acțiunii, se reține că instanța de fond în mod

netemeinic și nelegal a respins această excepție, în considerarea următoarelor

argumente.

Dispozițiile art. 7

alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004 permit ca în cazul actului

administrativ normativ, plângerea prealabilă să poată fi introdusă oricând.

Aceste prevederi

legale se interpretează prin raportare la art. 7 alin. (1), art. 7 alin. (5) și

art. 7 alin. (7) din Legea contenciosului administrativ.

Astfel, în

conformitate cu art. 7 alin. (1), pentru actele administrative individuale,

plângerea prealabilă se formulează în termen de 30 de zile de la comunicarea

actului.

Art. 7 alin. (7)

permite ca în cazul actelor administrative unilaterale, plângerea prealabilă să

se introducă, pentru motive temeinice, și peste termenul prevăzut la alin. (1),

dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.

Art. 7 alin. (1

1

)

permite formularea plângerii prealabile oricând, ceea ce înseamnă că este

obligatorie efectuarea procedurii înainte de introducerea acțiunii în justiție,

fără a se respecta termenul prevăzut la alin. (1) și nici termenul de 6 luni

prevăzut la alin. (7).

Plângerea prealabilă,

în cazul actelor administrative, este totuși obligatorie deoarece numai în

cazul acțiunilor de la art. 7 alin. (5) procedura este facultativă.

Dacă s-ar interpreta

sintagma „oricând", în orice moment al soluționării cauzei,

obligativitatea procedurii nu ar mai fi respectată, deoarece de esența

reclamației administrative este formularea acesteia anterior sesizării

instanței de judecată.

Prezenta acțiune a

fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați la data de 16 februarie 2011,

iar reclamanta-intimată a înaintat plângerea prealabilă formulată împotriva

actului a cărui suspendare se solicită prin prezenta acțiune, ulterior

înregistrării cererii de chemare în judecată.

Prin urmare,

îndeplinirea procedurii prealabile după data introducerii acțiunii, conduce la

considerarea ca neîndeplinită a formalității prevăzute de art. 7 alin. (1

1

)

și la respingerea acțiunii ca inadmisibilă.

Având în vedere toate

considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta

Curte va admite recursul, va casa sentința recurată și va respinge cererea de

suspendare ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite recursul

declarat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împotriva sentinței

nr. 188 din 16 iunie 2011 a Curții de Apel Galați, secția contencios

administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și respinge cererea de suspendare ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 noiembrie 2011.