ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 129/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 129/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra
recursului de față:
Din examinarea lucrărilor dosarului,
constată următoarele: Prin decizia nr. 122 din 22 ianuarie 2009, Înalta Curte
de Casație și Justiție, secția comercială, a respins, ca nefundat, recursul
declarat de reclamanta SC M.I. SA DÂMBOVIȚA împotriva deciziei nr. 442 din 11
octombrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a Vl-a comercială.
Împotriva acestei decizii
contestatoarea SC M.I. SA DÂMBOVIȚA a formulat la data de 25 februarie
2009,
contestație
în anulare.
Contestatoarea a
fost legal citată pentru termenul din 19 ianuarie
2010,
cu mențiunea de
a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 10 lei și 0,30 lei timbru
judiciar, obligație căreia nu
s-au
conformat.
Ori, prin art. 1
din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru a fost statuat principiul
potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești
sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe
datorate atât de
persoanele fizice cât și
de persoanele juridice care se plătesc anticipat,
sau în mod
excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de
judecată.
Potrivit prevederilor
art. 9 din Ordonanța nr. 32/1995 a
Guvernului
României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a
acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de
timbru și timbru judiciar, cererea părții se
anulează,
după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.
Constatând că cererea nu a fost
timbrată anticipat, că, contestatoarea nu s-a conformat obligației de timbrare
potrivit
mențiunii din citația pentru
termenul de judecată din 19 ianuarie 2010,
când procedura a fost legal
îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală, personală sau ca obiect,
de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art.
20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din
Normele
metodologice de aplicare a legii și
să dispună anularea ca netimbrată a
contestației în anulare.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează
contestația în anulare formulată de contestatoarea SC M.I. SA DÂMBOVIȚA
împotriva deciziei nr.
122
din 22 ianuarie 2009 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială,
ca netimbrată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
19 ianuarie 2010.