ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2834/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2834/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra conflictului negativ de competență de fața, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. 1756/120/2014 la data de 11 aprilie 2014, reclamanții S.R.C., S.C.I., P.O.A., C.V., G.E., G.M.C., M.E., S.M., B.L.R. și D.S.C. au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și Ministerul Finanțelor Publice, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza titlurilor executorii și neachitate până în prezent, începând cu data pronunțării hotărârilor judecătorești ce constituie titluri executorii și până la data plății efective.
În motivarea cererii s-a arătat că, prin sentințele civile atașate cererii de chemare în judecată, pârâții au fost obligați la sporul de confidențialitate de 15% și respectiv la sporul de stres de 50%, hotărârile fiind definitive și irevocabile, iar executarea silită și plata sumelor de bani ce erau datorate a fost suspendată, ulterior plata fiind eșalonată prin diverse acte normative.
Reclamanții au mai arătat că prin sentințele civile menționate au fost acordate doar sumele actualizate cu indicele de inflație, fără dobânzi, însă solicitarea acestor dobânzi-daune, pe cale separată, nu este împiedicată de vreo dispoziție legală, atâta timp cât obligația legală subzistă și că așadar, acordarea dobânzii legale, până la data plății integrale a drepturilor stabilite prin titluri executorii, alături de actualizarea cu indicele de inflație nu conduce la o dublă reparare a prejudiciului, ci asigură o reparare integrală a acestuia, în acord cu dispozițiile art. 1082 și 1088 C. civ. din anul 1864, respectiv art. 1531 și art. 1535 C. civ. din anul 2009, fără a necesita dovedirea vreunui prejudiciu.
Tribunalul Dâmbovița, secția I civilă, prin Sentința nr. 863 din 25 iunie 2014, și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș. Pentru a decide astfel, instanța Tribunalului Dâmbovița a reținut că reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la plata de daune interese moratorii, respectiv dobânzi legale, reprezentând echivalentul prejudiciului suferit prin executarea cu întârziere a obligațiilor de plată constând în drepturi salariale datorate prin hotărâri judecătorești irevocabile și cum, din actele dosarului, rezultă că domiciliul acestora este în raza Tribunalului Argeș, această instanță este competentă să soluționeze pricina, în raport de art. 266 și art. 269 C. muncii.
Tribunalul Dâmbovița a motivat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ. privind competenta facultativă deoarece, chiar dacă textul nu distinge, prin trimiterile pe care le face la alin. (1) se înțelege că problema unei competențe facultative se pune numai în cazul grefierilor a căror activitate se desfășoară în cadrul unei instanțe de judecată, nu și în cazul grefierilor care își desfășoară activitatea în cadrul parchetului. Astfel, alin. (1) din art. 127 C. proc. civ. la care alin. (3) face referire cuprinde această precizare "are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea", ipoteza în care un grefier din cadrul parchetului nu se poate regăsi.
Tribunalul Dâmbovița, având în vedere prevederile legale menționate și constatând că reclamanții au domiciliul în raza de competență a Tribunalului Argeș, în baza art. 132 C. proc. civ., și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș. Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, astfel învestit, prin Sentința nr. 1614 din 01 octombrie 2014, și-a declinat, la rândul său, competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița și, constatând ivit conflictul negativ de competență, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., l-a înaintat, spre soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție. Tribunalul Argeș a apreciat că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 127 C. proc.
civ., dispoziții speciale și derogatorii, ce sunt de strictă interpretare și care reglementează expres situația în care cererea este de competența instanței la care își desfășoară activitatea grefierul care are calitatea de reclamant, situație ce se regăsește în speță, reclamanții având calitatea de grefieri în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș. Tribunalul Argeș a statuat că, în raport de art. 127 C. proc. civ., Tribunalului Dâmbovița îi revine competența de soluționare a cauzei și, constând ivit conflictul negativ de competență, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., i-a înaintat, spre soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Conflictul negativ de competență a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 9 octombrie 2014, fiind fixat termen pentru soluționare la 22 octombrie 2014. Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița, pentru considerentele care succed. Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.
Alin. (2) al art. 127 C. proc. civ. prevede că "În cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii." iar alin. (3) că "Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor." În ipoteza în care judecătorul, procurorul, asistentul judiciar, grefierul are calitatea de reclamant, norma interzice sesizarea instanței competente, dacă este aceea la care judecătorul își desfășoară activitatea, reclamantului revenindu-i însă alegerea între mai multe alte instanțe dintre cele indicate de legiuitor.
În ipoteza în care judecătorul, procurorul, asistentul judiciar, grefiera, are calitatea de a pârât, reclamantul poate alege să sesizeze fie instanța competentă - chiar dacă este cea la care pârâtul respectiv își desfășoară activitatea -, fie vreuna din instanțele arătate de legiuitor. Atât în prima ipoteză, cât și în cea de-a doua, atunci când reclamantul nu se adresează instanței competente, intervine o prorogare legală a competenței teritoriale, deoarece instanța sesizată nu soluționează, în mod obișnuit, cererea cu care este învestită. Referitor la norma de competență statuată de art. 127 alin. (3) C. proc. civ. cu privire la grefieri, în aplicarea căreia s-a ivit conflictul negativ de competență în cauză se rețin următoarele: Din interpretarea teleologică a prevederilor alin. (3) al art. 127 C. proc.
civ., rezultă că înțelesul noțiunii de "grefieri" nu poate avea sensul strict de grefieri care-și desfășoară activitatea în cadrul instanțelor judecătorești, fiind evident, că, în raport de dispozițiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și ale Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea (...), textul, de lege se aplică și în situația grefierilor care-și desfășoară activitatea în cadrul parchetelor de pe lângă instanțele judecătorești, în cadrul acestor parchete desfășurându-și activitatea, de altfel, și procurorii, pe care, aceeași normă legală îi menționează expres. Pentru temeiurile arătate, în speță, operează prorogarea legală a competenței teritoriale statuată prin art. 127 C. proc.
civ., astfel că instanța competentă să soluționeze raportul juridic dedus judecații de către reclamanții S.R.C., S.C.I., P.O.A., C.V., G.E., G.M.C., M.E., S.M., B.L.R. și D.S.C. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și Ministerul Finanțelor Publice este Tribunalul Dâmbovița.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița. Definitivă. Decizia se comunică părților. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 octombrie 2014. Procesat de GGC - NN
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.